Video Orban: Regret că nu am mandat complet la CE; am mari ezitări să fiu politician în România - II

Comisarul pentru Multilingvism a admis faptul că există o problemă de imagine a României şi a adăugat că este necesar un efort al întregii societăţi în acest sens pentru corectarea problemei. Totodată, Orban a spus că este vorba despre un demers care va dura foarte mulţi ani, precizând că este dificil să schimbi percepţiile negative.

Pe de altă parte, Orban a spus că aderarea la Spaţiul Schengen, prevăzută pentru 2011, va fi un examen extraordinar de dificil pe care România îl va înfrunta, pentru că aderarea la Schengen va fi obiectul unei decizii unanime, fiind nevoie ca fiecare dintre statele membre ale Spaţiului Schengen să spună da.

Nu în ultimul rând, Leonard Orban s-a referit la raportul pe care CE îl va prezenta PE privind utilizarea fondurilor în România şi Bulgaria.

El a spus că raportul va fi unul faptic şi, în privinţa României, în linii pozitive.

Agenţia MEDIAFAX vă prezintă partea a doua a interviului acordat de comisarul european pentru Multilingvism, Leonard Orban.

Rep.: Spuneaţi că nu daţi sfaturi României. Dumneavoastră nu reprezentanţi România în Comisia Europeană, dar, totuşi, nu pot să nu vă întreb dacă nu vi s-a cerut aşa, un sfat. Nu ajutorul, nu puteţi face ceva pentru o anume ţară, chiar dacă este a dumneavoastră. Dar vi s-a cerut vreun sfat despre cum ar putea fi abordat domnul preşedinte - domnul preşedinte Barosso, mă refer la dânsul?

L.O.: Prefer să nu răspund la întrebarea asta.

Rep.: Un alt subiect despre care îmi aduc aminte că v-am tot întrebat de-a lungul timpului... De fiecare dată s-a vorbit despre ţări din Uniunea Europeană care sunt mai puţin prietenoase faţă de România...

L.O.: Nu, nu e. Şi eu v-am clarificat de mai multe ori. Nu e vorba de mai puţin prietenoase. Sunt interese diferite. Sunt interese diferite, da? Haideţi să vă dau un singur exemplu. Există politica agricolă comună, da? În momentul de faţă, majoritatea statelor membre îşi doresc o modificare a acestei politici agricole comune, adică o concentrare semnificativă pe dezvoltarea rurală şi mai puţin acela al plăţilor directe, a banilor care se duc direct la fermier. Poziţia României, aşa cum a fost exprimată de nenumărate ori, e menţinerea acestei politici agricole comune, mai mult sau mai puţin, aşa cum e în momentul de faţă. E clar că - şi sunt chestiuni fundamentale, nu vorbim de chestiuni de amănunt aici - şi atunci, sigur că în acest context, poziţiile fiind diferite, normal că există interese diferite între România şi diferite alte state membre.

Rep.: Totuşi, a existat episodul recent cu Olanda, cu dezbaterea în cadrul Comisiei de afaceri europene din Camera Deputaţilor pe tema României.

L.O.: Da. Vreţi să vă interpretez această chestiune?

Rep.: Vă rog!

L.O.: Haideţi să ne uităm, să ne ducem în spate, pentru că totdeauna istoria, în cazul de faţă istoria recentă, ne dă răspunsuri la anumite chestiuni.

Rep.: În spate avem o scrisoare a ministrului olandez al afacerilor europene, trimisă la Comisie.

L.O.: Nu, nu. Eu ziceam mult mai în spate. Nu la acea scrisoare, pe care eu am văzut-o şi care e o scrisoare nuanţată, sigur, inclusiv se face o vagă trimitere la o analiză asupra posibilităţii adoptării unei clauze de salvgardare în domeniul justiţiei.

Bun, dar eu mă duc mult mai în spate. Eu mă duc la momentul votului privind Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană. Care credeţi că a fost parlamentul în care voturile "pentru" au fost cele mai puţine şi voturile "nu" au fost cele mai importante? Sigur, până la urmă a fost un vot pozitiv, dar ca număr de voturi au fost cele mai multe voturi contra aderării României şi Bulgariei, contra tratatului aderării României şi Bulgariei în 2007. Unde credeţi? V-am răspuns? Olanda. Da? Ştiţi cât a fost votul? 96 la vreo 59. Deci aproape 60 de voturi contra aderării României şi Bulgariei în 2007. Şi puteţi înţelege prin această poziţie, care a fost luată la momentul respectiv de Partidul Creştin-Democrat din Olanda şi poziţie care a rămas în continuare. Ştiţi cam care e tonul declaraţiilor? "V-am spus noi atunci! V-am spus noi când ne-am opus că e prematură aderarea României şi Bulgariei!". Asta reprezentând poziţii ale unui partid politic important, foarte important, din Olanda. Deci în sensul acesta trebuie s-o înţelegeţi. Trebuie s-o mai legaţi inclusiv de alte chestiuni. De exemplu de problematica lărgirii. Sunt ţări care sunt, ca să mă exprim de o manieră eufemistică, foarte puţin entuziaste privind viitoarele lărgiri ale Uniunii Europene. Nu numai cele legate de posibila aderare a Turciei, ci în general. Şi atunci, în contextul acesta, în momentul în care prezinţi aderarea României şi Bulgariei ca un eşec, ca fiind o aderare prematură, e normal că prin asta transmiţi mesajul foarte clar că viitoarele lărgiri trebuie să le facem cu maximă prudenţă şi cât mai târziu posibil. Deci, încă o dată, nu neapărat noi suntem vizaţi. Nu neapărat sunt ţări care au o problemă cu România, ci sunt, pur şi simplu, sunt interese distincte.

Vă mai dau încă un argument, foarte deschis. Pot vorbi mai deschis pentru că mă îndrept către finalul mandatului. În momentul în care s-a pus problema liberalizării sau nu a permiterii lucrătorilor din România şi Bulgaria să intre pe piaţa muncii din Marea Britanie, nu ştiu dacă mai ţineţi minte, dar a fost precedată de o campanie, extrem, extrem de virulentă, în special contra unora din România, în special contra României. E, chestiunea asta n-a fost făcută pentru că avea cineva ceva cu românii, nu, ci a fost făcută într-un anumit context politic, în care existau anumite dezbateri şi ca să spunem, chiar lupte, conflicte pe această chestiune şi până la urmă a prevalat, în urma acelei campanii, a prevalat opţiunea restricţionării pătrunderii lucrătorilor din România şi Bulgaria pe piaţa Marii Britanii, deşi în cazul celor care au intrat în 2004, această decizie nu a fost luată aşa, ci, dimpotrivă, a fost permisă, a fost liberalizată complet piaţa muncii din Marea Britanie. Deci, am vrut să vă dau exemplele astea ca să înţelegeţi că nu se pune problema de prieteni şi duşmani, ci se pune problema de interese diferite pe problematici diferite. Şi, uneori - haideţi să ne reamintim puţin şi cazul din Italia 2007-2008, uneori inclusiv chestiuni care trebuie analizate în context intern.

Rep.: Suntem, totuşi, obiectul unei optici nefavorabile. Şi nu s-a schimbat foarte mult în ultimii ani. Credeţi că e un eşec de politică naţională?

L.O.: Recunosc şi eu că România, în continuare, are un deficit important în ceea ce priveşte imaginea. Sunt multe lucruri care contribuie la această chestiune.

Rep.: Aţi resimţit-o la Comisia Europeană?

L.O.: Da. Nu numai că am resimţit-o. Haideţi să vă spun ceva. În fiecare zi, ca şi comisar primim un extras, un "press release", din toate statele membre, cu privire la articole referitoare la evenimente din România şi comisarul din Slovacia cu privire la Slovacia şi aşa mai departe. Am să vă spun că, de foarte multe ori, de foarte multe ori, tonul acestor articole este mai degrabă negativ şi nu pozitiv. Şi de multe ori constat că sunt în continuare percepţii rămase, dacă vreţi, stereotipuri de imagine, care se păstrează în continuare. Şi, sigur, de multe ori nu mi-a căzut deloc bine să constat acest lucru.

Deci e clar, există o problemă de imagine. E clar că aici trebuie făcut foarte serios, trebuie lucrat foarte serios pe diferite planuri. Nu este numai vorba de autorităţile centrale şi locale, dar e vorba, în general, de efortul întregii societăţi româneşti. Este o chestiune care va dura foarte mulţi ani.

Este foarte greu să schimbi percepţiile negative şi vreau să vă spun că aceste percepţii joacă un rol şi vor juca un rol. Şi vă spun: primul lucru, prima miză foarte serioasă a acestei chestiuni, sigur nu numai chestiunea de imagine, care reprezintă doar o parte, va fi aderarea la spaţiul Schengen. Şi vă spun, din momentul de faţă, aderarea la Spaţiul Schengen, prevăzută pentru 2011, va fi un examen extraordinar de dificil pe care România îl va înfrunta şi va fi confruntată cu probleme legate nu numai de securizarea frontierelor, ci multe alte probleme, poate unele colaterale, poate unele chiar puţin mai depărtate de subiect, care vor fi puse pe masă de către fiecare din statele membre. De ce? Pentru că aderarea la Schengen va fi obiectul unei decizii unanime. Deci va trebuie ca fiecare dintre statele membre, care sunt membre ale Spaţiului Schengen să spună da.

Eu vă spun de acum, vă menţionez faptul că va fi un examen extrem de greu şi unde această chestiune a deficitului de imagine va juca un anumit rol. De ce? Pentru că întotdeauna deficitul de imagine se reflectă la nivelul alegătorilor europeni, la nivelul cetăţenilor din diferite state membre şi percepţiile lor se transmit şi politicienilor din ţara respectivă. Şi atunci le va fi mai dificil să ia decizii favorabile în contextul în care percepţiile sunt negative. Cred că am fost suficient de explicit în ceea ce am vrut să spun. În momentul în care sunt fel de fel de conflicte, create de cetăţeni români în diferite state membre, şi nu vorbesc numai de Italia sau Spania, şi dispute legate de genul ăsta - să ne amintim numai anul trecut ce discuţii au fost în statele nordice şi în Irlanda şi aşa mai departe - chestiunile astea vor atârna greu, foarte greu, în ceea ce priveşte decizia de aderare la Spaţiul Schengen.

Rep.: Sugeraţi că 2011 nu e o dată realistă pentru aderarea în Spaţiul Schengen?

L.O.: Nu, nu. Eu am spus foarte clar: acesta trebuie să fie obiectivul nostru şi trebuie ca toate acţiunile, pentru că sunt eforturi foarte importante care trebuie să se realizeze din punctul de vedere al aderării la Spaţiul Schengen - eforturi financiare, eforturi umane, înzestrare cu echipament şi aşa mai departe - dar dincolo de asta trebuie să se pregătească, şi aceasta este ceea ce propun, nu ce sugerez, să se pregătească o strategie serioasă, foarte serioasă, pe nenumărate paliere, în ceea ce priveşte aderarea aceasta la Spaţiul Schengen. Vă dau numai un singur exemplu. Chestiunea care este foarte discutată este cea a românilor care comit infracţiuni pe teritoriul diferitelor state membre. În mod cert, opţiunea bilaterală şi negocierile bilaterale, nu numai la nivelul ministerelor de Externe, dar inclusiv la nivelul ministerelor de Interne, la nivelul ministerelor Justiţiei este absolut necesară pentru a preîntâmpina rezistenţe care pot să vină dispre reprezentanţii aparţinând acestor instituţii. Deci, ce spun, ce propun, este o strategie largă, nu numai de imagine - e parte a acestei strategii de pregătire a acelui moment care va reprezenta un pas în plus pentru integrarea noastră în Uniunea Europeană pentru că - trebuie s-o spunem foarte clar - încă nu suntem deplin integraţi în Uniunea Europeană pentru că încă nu suntem în zona euro, încă nu suntem în spaţiul Schengen, anumite politici comunitare nu sunt încă deplin, dacă vreţi, puse în aplicare în România, deci sunt paşi, integrarea va mai continua încă mulţi ani de acum încolo.

Rep.: În ultimii doi ani, rapoartele CE pe tema mecanismului de cooperare şi verificare au menţionat, ce-i drept, în variante preliminare, o legătură între eforturile şi reforma în justiţie şi aderarea la Spaţiul Schengen. Se poate ca, în cele din urmă, Comisia să decidă să formalizeze şi să lase în varianta finală a raportului această conexiune?

L.O.: Nu. Chestiunea s-a tranşat. Chestiunea s-a tranşat - deci mecanismul este independent şi nu este legat de chestiunea Schengen, nu este legat de spaţiul euro, nu este legat de alte chestiuni precum gestionarea fondurilor comunitare. Dar au fost dezbateri şi, aşa cum bine aţi sesizat, proiectul a făcut aceste lucruri.

Nu vreau să vă spun cât de complicat a fost ca variantele finale să nu mai aibă aceste chestiuni. Deci lucrurile sunt tranşate. Dar, pe de altă parte - încă o dată - decizia este unanimă, trebuie să fie unanimă. Deci, trebuie să ai fiecare stat membru de acord cu aderarea la Spaţiul Schengen şi nu este simplu. Sunt nenumărate probleme. Sigur, implicit reformele în domeniul sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei vor conta. Implicit, pentru anumite state membre. Şi au spus-o foarte clar. Sigur, nu explicit, dar implicit au transmis acest mesaj. Urmăresc, inclusiv în acest context, ce se întâmplă în justiţia românească, cum funcţionează, dacă se continuă eforturile în lupta împotriva corupţiei, şi multe alte chestiuni.

Rep.: În vara lui 2008 făceaţi o declaraţie chiar după prezentarea raportului pe justiţie de la 23 iulie, în care spuneaţi că este foarte important pentru România ca următorul raport să formalizeze eliminarea mecanismului de cooperare şi verificare. Lucrul acesta nu s-a întâmplat. La acel moment Bulgariei îi erau tăiate fonduri, noi scăpam bine de acel raport, dar atrăgeaţi atenţia că este un pericol. Există în continuare un pericol?

L.O.: Pericol în ce privinţă?

Rep.: În ceea ce priveşte fondurile.

L.O.: Nu. Deci, să fie foarte clar. V-am spus că în momentul de faţă lucrurile sunt clarificate. Mecanismul este complet independent, n-are niciun fel de legătură cu fondurile. Pe de altă parte, în niciun caz nu se poate exclude posibilitatea ca anumite fonduri să fie retrase României. Se întâmplă permanent, pentru fiecare dintre statele membre. Haideţi să vă dau un exemplu. Au fost efectuate plăţile pentru fermierii din agricultură, aşa numitele plăţi directe. În mod cert vor fi nişte corecţii. Cât de mari vor fi aceste corecţii rămâne de văzut. Că vor fi de nivelul a 5 milioane, că vor fi de nivelul a 25 de milioane de euro, bani pe care statul român va trebui să-i dea înapoi, asta rămâne de văzut. Dar în mod cert vor fi corecţii. Pe alte paliere sunt nenumărate state membre care trebuie să restituie bani. Unele au trebuit să restituie sume enorme, cum a fost cazul Greciei, peste jumătate de miliard de euro. Deci lucrurile acestea se întâmplă. Dar acestea nu sunt legate direct de faptul că funcţionează mai bine sau mult mai bine mecanismul judiciar. Dar sunt legate de anumite chestiuni. De exemplu, sistemul de achiziţii publice, mecanismul, întreaga procedură de achiziţii publice. Dacă acestea nu funcţionează bine, poate să creeze mari probleme. Motivul pentru care Greciei i-au fost retrase sumele alea importante de bani a fost tocmai faptul că legislaţia în domeniul achiziţiilor publice nu a funcţionat în regulă.

Rep.: A fost transmisă spre analiză la Comisie mi se pare, la începutul acestei luni.

L.O.: Da, au fost. În momentul de faţă lucrurile au avansat. Sunt multe lucruri clarificate. Mai sunt lucruri de amănunt care mai trebuie să fie clarificate. Eu vă dau anumite exemple. Nu numai legislaţia să fie bună, dar şi aplicarea să fie corectă. Chestiuni de genul ăsta sunt luate în calcul. Ajutorul de stat - în ce măsură ajutorul de stat este corect aplicat în conformitate cu legislaţia comunitară, inclusiv pentru acordarea fondurilor comunitare. Deci sunt câteva chestiuni care sunt analizate în detaliu şi care conduc până la urmă la o decizie de a imputa sau nu, anumite sume, fiecărui stat membru. Ca să concluzionez: nu este o legătură directă cu mecanismul de verificare şi cooperare, iar pe de altă parte se poate întâmpla oricând ca României, la fel ca altor state membre, să-i fie retrase sume - fie că vorbim de agricultură, fie că vorbim de politică regională şi aşa mai departe.

Rep.: Urmează un raport pe tema fondurilor. Comisia Europeană trebuie să-l prezinte Parlamentului în urma unei solicitări a Parlamentului şi aş vrea să vă întreb ce anume va analiza CE şi dacă iarăşi ne aşteptăm la lucruri rele.

L.O.: Nu. Raportul va fi probabil undeva la mijlocul lunii octombrie şi va fi un raport faptic, prezentând foarte clar situaţia existentă în momentul de faţă pentru toate zonele în cheltuirea fondurilor comunitare, nu numai fondul de post aderare, care vine în momentul aderării, ci şi cele de pre-aderare - ştiţi foarte bine că o serie întreagă de fonduri de pre-aderare continuă şi după momentul aderării. Deci va fi un tablou complet, dar faptic, asupra lucrurilor pozitive şi negative în ceea ce priveşte cheltuirea fondurilor comunitare. Deci nu mă aştept la un raport care să creeze discuţii politice pentru că el va fi faptic, dar va fi o imagine foarte clară - cum stă România, la fel ca şi Bulgaria, din punctul de vedere al cheltuielilor acestor fonduri.

Rep.: Cu o notă de trecere?

L.O.: Din toate evaluările pe care le am, şi vorbesc de România, nu de Bulgaria, imaginea este mai degrabă pozitivă - sigur, mai sunt probleme, în special în domeniul agriculturii - dar imaginea este pozitivă, lucrurile se mişcă, chiar şi pe zonele unde România n-a început să acceseze încă suficienţi bani există deja un număr de proiecte care pot să fie accesate, deci mă aştept la o imagine pozitivă, dar inclusiv cu elemente negative şi cu critici.

De exemplu, programul SAPARD - să ne reamintim că a fost suspendat pentru o perioadă de câteva luni bune - încă nu funcţionează deplin acele mecanisme impuse în acele IACS, în acordarea plăţilor directe încă mai sunt probleme, dar per global mă aştept la imagine mai degrabă pozitivă.

Citeşte prima parte a interviului acordat de comisarul european pentru Multilingvism, Leonard Orban.