OUG 68 vs. Legea stării de alertă: „Guvernul a preferat să exercite în acest fel autoritatea chiar cu riscul de a adopta un act contestabil”

„Nu este o soluţie neapărat ingenioasă, iar normele constituţionale sunt din nou “forţate” pentru că avansarea aplicării unor dispoziţii dintr-o lege deja adoptată prin adoptarea unei OUG cu, practic acelaşi conţinut, pare să nu respecte principiul constituţional conform căruia, cu titlu de excepţie, Executivul poate legifera în situaţii care nu suferă amânare şi în vederea soluţionării unei chestiuni urgenţe”, a precizat, pentru MEDIAFAX, avocatul Codrin Ţarălungă. 

Urgenţa nu se verifică în această situaţie: nu pentru că epidemia nu ar reprezenta o situaţie de criză care reclamă o intervenţie energică, ci pentru că situaţia - starea de alertă şi măsurile care se impun în vederea combaterii acesteia -  este deja reglementată.

Concret, având o lege care nu poate fi pusă în aplicare decât la o dată ulterioară, autorităţile au adoptat un act normativ care, deşi nu are valoarea juridică a unei legi, se impune cu aceeaşi legitimitate.

„Astfel, Guvernul este conştient de faptul că începând de luni, OUG fie va deveni caducă în condiţiile în care Legea (organică) care reglementează în aceeaşi materie va intră în vigoare, fie va fi invalidată de către Parlament dacă se va urma calea procesului legislativ normal (şi care presupune că o OUG este supusă aprobării Parlamentului care, chiar dacă este în afara sesiunii ordinare se convoacă în sesiune extraordinară în termen de 5 zile) însă a preferat să îşi exercite în acest fel autoritatea chiar cu riscul de a adopta un act contestabil”, mai precizează avocatul. 

Pentru a încerca să salvgardeze “constituţionalitatea” actului, Guvernul a adoptat ordonanţa 68/2020 pentru a modifica OUG nr. 21/2004 (care printre altele legifera şi în ceea ce priveşte starea de alertă), însă nu a stabilit măsurile chiar în actul de legiferare. Modificarea a constat în faptul că se da în competenţa Comitetului pentru situaţii de urgenţă stabilirea planului de măsuri în starea de alertă.

„Procedând în acest fel, Guvernul a pus la adăpost consecinţa practică (măsurile în sine) de controlul de constituţionalitate pentru că o Hotărâre a unui organ precum este cel reprezentat de Comitetul pentru situaţii de urgenţă nu poate face obiectul unei analize a CCR”, mai arată sursa citată. 

Riscurile de declarare ca neconstituţională a OUG 68 sunt destul de reduse, iar în ceea ce priveşte Hotărârea Comitetului pentru situaţii de urgenţă acest risc este inexistent.

„Oricum, chiar şi în ipoteza contestării în faţa CCR a acestui fel de reglementare, consecinţele practice sunt de o importantă redusă pentru că, deşi Legea care o reglementează nu e în vigoare… suntem în stare de alertă”, mai arată Codrin Ţarălungă.