Ovidiu Raeţchi: Sunt circumspect într-o abordare la pachet a legilor securităţii

"Există problema politică majoră. Asta cred că e problema actuală. PSD a decis să înceapă această discuţie despre legile siguranţei concomitent cu momentul în care a decis că inamicul său principal sunt serviciile secrete. Domnul Dragnea a arătat deschis cu degetul în ziua condamnării sale către SRI, plus că are războaie mai vechi şi cu SPP. Există suspiciuni semnificatve că un astfel de demers poate fi folosit în sent politic şi poţi să nominalizezi aici nişte direcţii clare. A existat o tentativă ALDE, un proiect depus şi care ulterior a fost retras, pentru o autoritate de interceptări în subordinea Senatului, unde exista un indicator semnificativ de utilizare în scopuri politice sau de control politic. (...) Toate aceste elemente ne-au făcut pe noi să fim circumspecţi pentru o abordare la pachet, lucru care a fost de altfel asumat şi de CCR", a declarat deputatul PNL, Oviciu Raeţchi, miercuri, pentru MAS Talks.

Acesta a adăugat că, deşi este necesară modificarea legilor siguranţei naţionale, momentul optim pentru realizarea acestui lucru a trecut, existând probleme de constituţionalitate, dar şi de interpretare.

"Întotdeauna un pachet de genul ăsta trebuie să fie prioritar, trebuie constant adus la zi. Multe dintre aceste legi, majoritatea, au fost gândite în perioada anilor '90, perioada în care Bin Laden abia termina Afganistanul şi abia începea să se gândească ce face cu Al Kaida. Cu alte cuvinte sunt gândite înaintea noului context de securitate, înaintea punerii pe picioare a ameninţărilor majore la adresa siguranţei naţionale la nivel mondial şi european. Pe de altă parte cred că momentul în care o abordare globală, la pachet, a legilor siguranţei naţionale era optimă a trecut. A fost momentul în care preşedintel României, proaspăt ales, a propus două idei Parlamentului. Prima a fost 2% pentru apărare, idee care a fost acceptată de toate partidele politice şi a devenit realitate. A doua idee a fost acest pachet al legilor siguranţei naţionale care a fost acceptată de Parlament, dar nu s-a întâmplat nimic. Au urmat alegerile parlamentare, PSD a câştigat o majoritate confortabilă şi a stat o perioadă", a completat Raeţchi.

Deputatul PNL a expus şi motivele pentru care nu este indicat ca legile siguranţei naţionale să fie discutate şi modificate la pachet.

"Există cred două motive pentru care se întâmplă lucrul ăsta, unul tehnic şi unul politic. Motivul tehnic este că foarte probabil abordarea de tip pachet poate să treacă numai într-un moment special, cum era acela de care vorbea preşedintee Iohannis în care aveai o anumită pace socială, tocmai trecuseră alegerile prezidenţiale, încrederea în preşedinte era semnificativă, nu era un război politic major cum se ţntâmplă acum. Ameninţarea teroristă era în momentul ăla pe un vârf în Europa. Aspectul tehnic înseamnă că ai de a face cu vreo 10-15 legi pe care este foarte greu să le treci la pachet, pentru că ai probleme constituţionale. Multe dintre aceste legi au fost puse pe hârtie la un moment dat dar au fost respinse de CCR. Uneori există opoziţia serviciilor tocmai pentru că ele sunt tratate la pachet şi e posibil ca uneori funcţionarul de informaţii din SIE să nu poată trata exact ca funcţionarul din SRI pentru că munca e diferită" a adăugat liberalul.

De asemenea, în opinia deputatului PNL, din pachetul actelor normative în domeniul siguranţei naţionale, prioritară ar fi Legea privind prevenirea şi combaterea terorismului.

"În privinţa unei priorităţi vă pot spune că din punctul meu de vedere legea cu cea mai mare urgenţă, cu cele mai mari implicaţii, care nu poate fi contestată politic, este legea antitero. Acolo ai nevoie de nişte explicitări ale noilor elemente de ameninţare, acolo trebuie să explici cum e cu radicalizarea, acolo trebuie să incluzi în cadrul ameninţărilor teroriste lucruri care ţin de această manipulare psihologică specifică celulelor de tip jihadist şi atunci acolo cred că e prioritatea. Acolo nu ne putem îndoi că vorbim despre o siguranţă naţională. Legea a fost votată de Parlament, are o problemă de consituţionalitate, dar sunt convins că va fi rezolvată", a conchis Ovidiu Raeţchi.

Pe 18 aprilie, plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a adoptat înfiinţarea Comisiei speciale pentru modificarea Legilor din domeniul siguranţei naţionale, forul legislativ putând şi iniţia propuneri legislative în domeniul securităţii naţionale.

Printre obiectivele Comisiei parlamentare speciale se numără: analizarea cadrului normativ actual, elaborarea propunerilor de modificare, corelare şi sistematizare a textelor legislative care reglementază materia, elaborarea unor proiecte de acte normative în domeniile analizate, centralizarea, în vederea examinării, a iniţiativelor legislative care au incidenţă în materia securităţii naţionale, aflate în procedura celor două Camere ale Parlamentului.

Pe 6 iunie, Curtea Constituţională a României (CCR) a admis sesizarea formulată de PNL cu privire la înfiinţarea Comisiei speciale pentru legile din domeniul securităţii, dreptul de iniţiativă al forului nefiind neconstituţional. Astfel, dispoziţiile art.1 lit.e) teza întâi din Hotărârea Parlamentului nr.19/2018 pentru constituirea Comisiei speciale comune privind legile siguranţei naţionale, conform cărora "Comisia poate avea rol de iniţiator al propunerilor legislative în domeniul (…)” încalcă prevederile art.74 alin.(1) din Constituţie, care indică expres şi limitativ titularii dreptului de iniţiativă legislativă, şi anume Guvernul, deputaţii, senatorii şi, cu îndeplinirea unor condiţii speciale, un număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.

"Nefiind inclusă în această enumerare, o comisie parlamentară nu poate exercita în nume propriu acest drept, deoarece reprezintă o entitate distinctă de cea a membrilor săi parlamentari, doar aceştia din urmă având dreptul de iniţiativă legislativă, în virtutea rolului lor constituţional", se arată în comunicatul de presă al Curţii remis MEDIAFAX.

Citeşte şi: Liderii PSD pun condiţii pentru un prezidenţiabil din afara partidului. Cât de deschişi sunt să accepte altă candidatură în locul lui Liviu Dragnea

Citeşte şi: Viceprimarul Capitalei, despre mitingul de pe 10 august: Nu este asumat de nimeni

Citeşte şi: Publicaţia Times New Roman anunţă că a dat-o în judecată pe Viorica Dăncilă

Citeşte şi: Ministerul Cercetării, replică pentru Klaus Iohannis: Se încearcă o gravă dezinformare

Citeşte şi: Guvernul vrea înfiinţarea unui Consiliu condus de Dăncilă