Parlamentarii se întorc luni la muncă pentru o sesiune sub semnul alegerilor

Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului se reunesc luni la prânz, urmate de şedinţe ale liderilor de grup.

Senatorii şi deputaţii se vor întâlni pe 1 februarie în cadrul şedinţelor de grup pentru a-şi alege noi lideri sau pentru a-i reconfirma pe cei existenţi.

Astfel, la PSD Marian Neacşu va fi înlocuit cel mai probabil de Florin Pâslaru ca şef al deputaţilor. UNPR a anunţat că se va separa în Parlament de PSD, demersurile urmând să fie iniţiate în prima zi a noii sesiuni.

Aleşii îşi vor împărţi şi funcţiile din cele două Birouri Permanente, recompensate cu salarii semnificativ mai mari decât cele care intră în buzunarele parlamentarilor ''de rând''. Şedinţele de plen vor începe la ora 16,00.

Sesiunea va debuta sub semnul controverselor legate de modul de alegere a primarilor, PNL insistând asupra revenirii la două tururi de scrutin în condiţiile în care este susţinut în acest demers doar de cei de la Mişcarea Populară. Discuţii pe această temă vor avea loc între premierului Dacian Cioloş şi reprezentanţii partidelor chiar odată cu revenirea parlamentarilor la muncă.

Iniţiativa legislativă în acest sens a fost respinsă de Comisia juridică a acestui for în luna decembrie. Proiectul a fost depus de liberali în septembrie, iar Camera Deputaţilor este for decizional.

O altă lege importantă care aşteaptă votul parlamentarilor este cea privind darea în plată, trimisă spre reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis la finalul anului trecut şi asupra căreia există un acord de principiu în rândul forţelor politice.

Acordul de împrumut cu Republica Moldova s-a întors şi el la Legislativ după ce şeful statului a constatat că situaţia de la Chişinău era prea instabilă pentru a fi pus în practică. Acesta va primi undă verde de la Parlament în urma discuţiilor oficialilor români cu noul premier de la Chişinău, Pavel Filip, care trebuie însă să îndeplinească în prealabil o listă de 7 reforme trimisă de premierul Dacian Cioloş.

Parlamentul şi criticile din raportul MCV

Senatul îşi va începe activitatea în 2016 cu votul asupra solicitării DNA de avizare a începerii urmăririi penale în cazul fostului vicepremier Gabriel Oprea. Liderul UNPR le-a cerut senatorilor să îi ridice imunitatea, fără să îşi arate însă disponibilitatea de a demisiona. Dincolo de declaraţiile oficiale, potrivit cărora partidele vor vota favorabil cererea DNA, votul în cazul celor care au probleme cu justiţia este secret cu bile şi se decide de cele mai multe ori prin negocieri individuale, cu atât mai mult cu cât numărul mai mic al aleşilor din Senat permite aceste "aranjamente".

Odată cu începerea noii sesiuni parlamentare ar putea fi reluate dezbaterile pe marginea modificărilor care trebuie aduse Codului Penal şi de Procedură Penală, ca urmare a criticilor din Raportul elaborat de CE în cadrul mecanismului MCV.

"Independenţa sistemului judiciar şi respectarea hotărârilor judecătoreşti continuă să se confrunte cu provocări. Reforma codurilor penale este pusă sub semnul întrebării în Parlament. Deciziile adoptate de Parlament cu privire la faptul de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe nişte cetăţeni obişnuiţi sunt în continuare lipsite de criterii obiective", arată raportul Comisiei Europene.

Parlamentarii şi legile în interes propriu

Parlamentarii au încheiat anul 2015 votând privilegii pentru ei şi colegii de partid din teritoriu - pensii speciale pentru actuali şi foşti membri ai Legislativului şi pentru aleşii locali. În cazul legii privindu-i pe aceştia din urmă, deputaţii şi senatorii vor trebui să pună de acord actul normativ cu decizia CCR care l-a declarat neconstituţional.

Subiectul beneficiilor va reveni în atenţia aleşilor şi în această sesiune. Astfel, majorarea salariilor aleşilor ar putea fi reluate în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor, una dintre marile restanţe ale sesiunii trecute fiind controversata ordonanţă de urgenţă privind creşterea indemnizaţiilor pentru înalţii demnitari.

Ordonanţa de urgenţă prin care au fost majorate salariile unor categorii de demnitari, emisă în vara anului trecut de Gabriel Oprea, în calitate de premier interimar, a fost respinsă de Senat la 18 noiembrie 2015, dar zace în sertarele comisiei de muncă de la Camera Deputaţilor, în condiţiile în care Camera este for decizional în ceea ce priveşte actul normativ.

În contextul dezbaterii acestei ordonanţe, este readusă în discuţie amendarea actului normativ astfel încât majorările să fie aplicate şi deputaţilor şi senatorilor, care s-au arătat nemulţumiţi anul trecut pentru că nu au fost incluşi printre categoriile de demnitari, ci doar membrii Birourilor permanente.

Ordonanţa ar urma să fie dezbătută la începutul sesiunii din februarie, într-o şedinţă comună a comisiilor de muncă şi buget-finanţe.

O altă ordonanţă contestată este OUG 55, cunoscută ca "Ordonanţa Dragnea". Ordonanţa 55 a fost emisă înaintea alegerilor prezidenţiale din 2014 şi prevedea că, pe o perioadă de 45 de zile, aleşii locali pot opta să treacă la alt partid fără să-şi piardă mandatele. Potrivit unui raport Expert Forum, publicat în ianuarie 2015, peste 5.000 de aleşi locali, între care 552 de primari, au migrat la alte partide după adoptarea OUG 55/2014, marele câştigător fiind PSD, către care s-au îndreptat 79 la sută dintre primarii care au migrat, iar marii perdanţi, PNL şi PDL.

Ulterior, OUG 55/2014 a fost declarată neconstituţională, iar Camera Deputaţilor a decis, în februarie 2015, respingerea ei, adoptând însă un amendament criticat de PNL care arată că primarii, consilierii care au trecut la alt partid pe baza ordonanţei nu-şi vor pierde mandatele.

Senatul este for decizional în acest caz. ''În Senat, ne vom preocupa de trecerea urgentă, prin plen, a Ordonanţei 55, chiar dacă nu avem voturile necesare, pentru că cetăţenii vor trebui să ştie cine este de acord, până la urmă, cu punerea în aplicare a deciziilor CCR şi cine este împotriva traseismului'', declara în ianuarie liderul PNL Vasile Blaga.

Legile cu impact social şi bugetar, vedetele sezonului primăvară 2016

PNL a anunţat în decembrie, în contextul discuţiilor privind majorarea salariului minim, că în 2016 îşi doreşte reducerea taxelor pe muncă. Astfel, Vasile Blaga a anunţat că printre priorităţile partidului în noua sesiune se află proiectul privind reducerea cu 5% a contribuţiilor sociale de stat.

De altfel, legile cărora aleşii le vor acorda cel mai mult timp şi energie în 2016 sunt cele cu iz electoral.

Senatul a votat anul trecut modificarea legii privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor de până la 2 ani, astfel cine optează pentru primul sau al doilea an ar putea primi minim 600 de lei sau maxim 3400 în primul, iar în al doilea an cel mult 1200, indiferent de opţiune. Proiectul va fi luat în discuţie de Camera Deputaţilor, la fel ca şi cel respins de senatori prin care autorităţile locale ar putea acorda propria indemnizaţie pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani, pe lângă cea plătită de la bugetul de stat.

De asemenea, taţii au dreptul la concediul paternal plătit de 10 zile lucrătoare, în primele două luni de la naşterea copilului, potrivit unui proiect de lege iniţiat de 12 senatori PNL, adoptat de Senat şi care va fi discutat de Camera Deputaţilor în noua sesiune.

Senatorii au votat şi proiectul de lege care prevedere reducerea vârstei standard de pensionare pentru femeile care au născut cel puţin trei copii, până în ianuarie 1990, acesta urmând să intre şi el în discuţia deputaţilor.

Printre propunerile legislative cu impact social şi bugetar depuse la finalul lui 2015 care se vor regăsi pe ordinea de zi a Parlamentului în 2016 se mai află: majorarea indemnizaţiei de şomaj cu 100 de lei, pensie cumulată pentru familiile în care nici soţul, nici soţia nu îndeplinesc condiţia stagiului minim de cotizare, acordarea celei de-a 13-a pensii, posibilitatea cumulării pensiilor mici cu cele de urmaş, dar şi sporuri şi prime pentru militarii şi civilii care lucrează în domeniul situaţiilor de urgenţă.

Totodată, parlamentarii au mai depus la finalul anului trecut iniţiative pentru acordarea de pensii speciale profesorilor din învăţământul preuniversitar, dar şi personalului operativ din cadrul serviciilor de ambulanţă.

PNL vrea ca, în sesiunea parlamentară din februarie, premierul să prezinte, în faţa deputaţilor, stadiul pregătirii alegerilor parlamentare din 2016 şi măsurile luate privind accesul cetăţenilor din diaspora la votul prin corespondenţă.