VIDEO Parlamentul ales în urma votului din 6 decembrie s-a întrunit luni: Votarea noului guvern, prioritatea momentului

Noii deputaţi au ţinut, luni, un moment de reculegere în memoria eroilor din Revoluţia din Decembrie 1989. La prima şedinţă a camerei Deputaţilor din legislatura 2020-2024 participă 310 din totalul de 330.

Configuraţia Camerei Deputaţilor este următoarea:

• PSD - 110 membri, 33,33%;
• PNL - 93 de membri, 28,18%;
• USR PLUS - 55 membri, 16,66%;
• AUR - 33 de membri - 10%;
• UDMR - 21 de membri, 6,36%;
• Minorităţi naţionale - 18 membri, 5,45%.

Luni au fost anunţaţi şi liderii grupurilor parlamentare. Astfel, aceştia sunt Alfred Simonis (PSD), Gabriel Andronache (PNL), Ionuţ Moşteanu (USR PLUS), George Simion (AUR), Csoma Botond (UDMR) şi Varujan Pambuccian (minorităţi naţionale).

CITEŞTE AICI: Decanul de vârstă al senatorilor, Ion Prioteasa (PSD), spune la prima şedinţă a plenului că legislatura 2020-2024 se confruntă cu particularităţi din cel puţin două considerente majore - pandemia şi faptul că, timp de patru ani, nu vor fi alegeri.

Negocierile pentru un nou Guvern

Ieri, PNL a stat 12 ore la negocieri cu USL-PLUS pentru a împărţi banii tăi şi puterea. A fost a treia zi de discuţii prelungite, din care a ieşit un Guvern care va avea nevoie nu doar de girul lui Iohannis, ci şi de votul Parlamentului, ca să treacă la treabă. Parlament care se reuneşte în noua formulă.

Mai avem de aşteptat câteva zile bune pentru votul Guvernului în parlament. La ora 12 au început şedinţele în ambele camere, iar discuţiile vor fi conduse de cei mai în vârstă membri. 

Senatul este legal constituit după validarea mandatelor a trei pătrimi din numărul total de senatori, iar la Cameră este nevoie de două treimi. Spre seară vom afla dacă Orban câştigă sau nu şefia Camerei deputaţilor. La Senat pune USR-PLUS şeful, şi cel mai probabil va fi Anca Dragu.

Avantajul Coaliţiei în Parlament este de 244 de voturi. Guvernul are nevoie de 234 de voturi. Dacă vor putea atrage de partea lor şi voturile minorităţilor, 17 la număr, Orban, Barna, Cioloş şi Kelemen Hunor vor avea o majoritate confortabilă şi trec guvernul Cîţu fără emoţii.

Portofoliile importante şi cu greutate sunt împărţite între PNL şi Alianţa USR-Plus. PNL are 9 ministere, 6 merg la USR PLUS şi 3 la UDMR. Justiţia, Transporturile, Fondurile UE şi Sănătatea la USR PLUS, Finanţele şi ministerele de forţă la PNL, iar UDMR ar urma să preia Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Mediului. Preşedintele Iohannis spunea zilele trecute că îşi doreşte ca noul guvern să fie învestit până pe 27 decembrie, când începe vaccinarea.

Şedinţa în plen a Camerei Deputaţilor, transmisă LIVE pe pagina de Facebook oficială:

Rezultatul votului din 6 de­cembrie oferă un a­van­­taj la limită coaliţiei PNL - USR-Plus - UDMR.

În Camera Deputaţilor, majoritatea celor trei partide este de 51,3%. Dacă voturile minorităţilor (17 voturi) merg alături de coaliţie, majoritatea este de 56% (totalul deputaţilor este de 329).

În Senat, majoritatea este de 55% (totalul senatorilor este de 136). Pe ansamblul Parlamentului, din cei 456 de parlamentari, coaliţia are 244 (fără minorităţi), adică 53,5% din voturi.

La insistenţa UDMR, în negocierile tripartite a fost agreat un document care interzice „traseismul“, o practică veche ce constă în racolarea parlamentarilor din opoziţie pentru întărirea unei majorităţi. UDMR se asigură, astfel, că va fi indispensabil guvernării. Constituirea noului parla­ment deschide calea formării noului guvern. Preşedintele României îl desemnează oficial pe premier care are la dispoziţie zece zile pentru a prezenta noului legislativ lista guvernului şi programul de guvernare care trebuie aprobat cu majoritatea membrilor Senatului şi ai Camerei Deputaţilor. Nu există aici vreo teamă că noul executiv, care va fi, cel mai probabil, condus de actualul ministru al finanţelor, Florin Câţu, să nu fie învestit, pentru că PSD este izolat şi, în plus, nimeni nu vrea să-şi piardă mandatul abia obţinut, în urma unui demers de respingere a guvernului care deschide calea spre alegeri anticipate.

Prima urgenţă a guvernului este adoptarea bugetului pe 2021

Bugetul pe 2019 a fost adoptat de Parlament în martie, deşi trebuia, legal, adoptat în toamna lui 2018. Bugetul pe 2020 a fost adoptat în decembrie 2019, prin angajarea răspunderii guvernului în faţa Parlamentului – o practică nemaivăzută până atunci.

Codul Fiscal spune că, în anii cu alegeri (dacă acestea se petrec în ultimele trei luni din an), Ministerul Finanţelor trebuie să depună la guvern proiectul de buget în termen de 15 zile de la instalarea noului executiv.

Cu siguranţă că există la Finanţe un astfel de proiect, dar, cum viitorul guvern este unul de coaliţie, iar situaţia pe care o traversăm este una extraordinară, bugetul trebuie discutat şi cu UDMR şi USR-Plus, având în vedere că partidele vor vrea bani cât mai mulţi pentru propriile lor ministere. Aşa că este greu de crezut – deşi nu imposibil – ca România să aibă un buget pe 2021 până la final de an. Nici instalarea noului guvern, până la final, de an nu este sigură.

Bugetul pe 2021 va avea constrângeri uriaşe. O reducere a deficitului bugetar este aproape obligatorie.

Deficitul de 9% din PIB din acest an nu mai poate fi continuat. O reducere a lui cu 2-3 puncte procentuale din PIB pare de neevitat. În aceeaşi vreme, nu există o garanţie că pandemia va dispărea în 2021 şi nu există un diagnostic exact nici a stării pieţei muncii, nici a stării de sănătate a companiilor.

Iar credinţa că banii UE vor inunda Ro­mânia de la 1 ianuarie 2021 este o iluzie. Pentru că, doar în acest an, România face împrumuturi noi de 20-25 miliarde de euro. Şi tot atâtea împrumuturi va face, probabil, şi în 2021. Sunt (în doi ani) mai mulţi bani decât România speră să ia de la UE în următorii nouă ani (prin bugetul multianual 2021-2027 şi prin planul de redresare postcriză).