Parlamentul European va vota astăzi o rezoluţie prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov. Ce conţine DOCUMENTUL

Rezoluţia Parlamentului European privind 80 de ani de la începerea celui de-al Doilea Război Mondial şi importanţa amintirii europene pentru viitorul Europei va fi votată, joi, în plenul Parlamentului European.

În documentul obţinut de MEDIAFAX sunt invitate toate statele membre ale UE „să analizeze clar crimele şi agresiunile săvârşite de regimurile comuniste totalitare, precum şi crimele şi agresiunile regimurilor naziste”.

De asemenea, statele membre ale UE sunt invitate să comemoreze 23 august drept Ziua europeană a amintirii pentru victimele regimurilor totalitare atât la nivelul UE, cât şi la nivel guvernamental, precum şi să sensibilizeze generaţia tânără, adăugând istoria şi analiza consecinţelor. a regimurilor totalitare în programele şcolare şi manualele tuturor şcolilor europene;

Rezoluţia „subliniază că cel de-al Doilea Război Mondial, cel mai devastator război din istoria Europei, a fost început ca rezultatul imediat al notoriului pact de non-agresiune şi de cooperare nazist-sovietic din 23 august 1939, denumit şi Pactul Molotov-Ribbentrop, prin care doi regimurile totalitare care împărtăşeau obiectivul cuceririi mondiale au împărţit Europa în două zone de influenţă.

Un alt punct reiterat în rezoluţia care va fi pusă sub vot în plenul Parlamentului European de joi se referă la „existenţa continuă în unele state membre a monumentelor şi memorialelor în spaţiul public (parcuri, pieţe, străzi etc.), glorificând armata sovietică, care în aceste ţări a fost ocupantul, creează condiţii pentru denaturarea adevărului cu privire la consecinţe. al Doilea Război Mondial şi pentru propagarea sistemului politic totalitar”.

Potrivit surselor MEDIAFAX, rezoluţia mai prevede:

„-Reaminteşte că regimurile naziste şi comuniste au adus crime în masă, genocid, deportări şi pierderi de vieţi şi libertate în secolul XX pe o scară nevăzută în istoria umană, aminteşte crima oribilă a Holocaustului comis de regimul nazist;

-Condamnă în termeni cei mai puternici actele de agresiune, crimele împotriva umanităţii şi încălcările în masă ale drepturilor omului, săvârşite de regimul totalitar nazist şi comunist;

- Îşi exprimă îngrijorarea cu privire la creşterea mişcărilor de extremă dreapta şi de stânga în statele membre ale UE;

- Subliniază că ţările din Europa de Est şi Centrală, odată cu aderarea lor la UE şi NATO, nu numai că s-au întors la familia europeană a ţărilor democratice libere, dar au demonstrat, de asemenea, un succes fără precedent, cu ajutorul UE, în reforme şi socio-sociale dezvoltarea economică, subliniază, totuşi, că proiectul european de pace şi integrare nu va fi complet până când toate ţările europene care aleg calea reformelor europene, cum ar fi Ucraina, Moldova şi Georgia, vor deveni membri cu drepturi depline ale UE;

-Îşi exprimă părerea că succesul Ucrainei, Georgiei şi Moldovei, care poate fi creat doar prin procesul de integrare a acestora în UE, va fi cel mai puternic instrument, prin forţa de exemplu, pentru a ajuta transformarea pozitivă în Rusia , ceea ce ar permite Rusiei să depăşească în cele din urmă consecinţele tragice ale Pactului Molotov-Ribbentrop;

- Susţine că Rusia rămâne cea mai mare victimă a totalitarismului comunist şi că dezvoltarea ei către un stat democratic va fi împiedicată atâta timp cât guvernul, elita politică şi propaganda continuă să depăşească crimele comuniste şi să glorifice regimul totalitar sovietic, prin urmare face apel la Societatea rusă se va termina cu trecutul său tragic;

-Atrage atenţia asupra utilizării continue a simbolurilor regimului totalitar comunist în spaţiul public, precum şi în scopuri comerciale şi reaminteşte că o serie de ţări europene au interzis utilizarea simbolurilor naziste şi comuniste”.

De asemenea, prin adoptarea documentului, Parlamentul European îşi exprimă îngrijorarea cu privire la „ eforturile conducerii actuale a Rusiei de a denatura faptele istorice şi crimele de spălare albă comise de regimul totalitar sovietic şi le consideră o componentă periculoasă a războiului informaţional purtat împotriva Europei democratice care are drept scop divizarea Europei, Comisia să contracareze în mod decisiv aceste eforturi”.

Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de şeful guvernului şi ministrul de externe a URSS Viaceslav Molotov şi ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezenţa lui Stalin.

La 23 august 1939, Germania nazistă şi U.R.S.S. anunţă semnarea unui pact de neagresiune.