Parlamentul European va vota, marţi, propunerea de preşedinte CE, Ursula von der Leyen

Cele şapte grupuri politice din Parlamentul European vor dezbate, marţi, 16 iulie, de la ora 10:00 până la ora 13:30, ora României, propunerea Consiliului European pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Legislativul european va vota asupra propunerii de la ora 19:00.

"Conducerea Parlamentului European a decis astăzi că dezbaterea cu candidatul desemnat la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va avea loc marţi, de la 9.00 la 12.30 (ora locală), în plenul Parlamentului European, iar votul va avea loc la ora 18.00", a scris europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan pe Facebook.

"Noi, europarlamentarii Partidului Naţional Liberal, o susţinem şi aşteptăm să fie un partener al României pentru aderarea noastră rapidă la Spaţiul Schengen, pentru adoptarea unui buget robust al Uniunii Europene - care să ajute fermierii români şi să susţină dezvoltarea infrastructurii din ţară – şi, nu în ultimul rând, să asigure sprijinul permanent al Comisiei Europene pentru consolidarea statului de drept din România", a mai scris acesta.

PNL este parte a grupului PPE.

Grupul Verzilor din PE va vota împotriva propunerii Consiliului European.

"Nu am auzit nicio propunere concretă, fie că vorbim despre statul de drept sau climă. Am fost aleşi pe un mandat pentru schimbare şi nu vedem cum schimbarea va fi posibilă cu acest candidat", arată mesajul grupului politic de pe Twitter, după audierea propunerii de preşedinte al CE, din Parlamentul European.

De asemenea, grupul politic de stânga al "Nordicilor verzi" nu o susţine pe Von der Leyen.

"Răspunsurile ei nu au fost suficiente pentru a satisface aspiraţiile principale ale cetăţenilor UE", au scris aceştia pe Twitter.

Opoziţia social-democraţilor germani (SPD) faţă de preluarea preşedinţiei Comisiei Europene de către Ursula von der Leyen riscă să afecteze coaliţia de guvernare din Germania, a avertizat şefa formaţiunii politice Uniunea Creştin-Democrate (CDU), Annegret Kramp-Karrenbauer, relatează Reuters.

Procedura pentru desemnarea noului preşedinte al Comisiei Europene "nu a fost transparentă", a afirmat vineri actualul titular al funcţiei, Jean-Claude Juncker, pe fondul polemicilor generate de nominalizarea Ursulei von der Leyen.

Manfred Weber, care a fost candidatul Partidului Popular European (PPE, centru-dreapta) pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, a denunţat negocierile de "culise" ale "axei Macron-Orban" care au condus la desemnarea Ursulei von der Leyen şi a cerut "democratizarea" Uniunii Europene.

Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării şi unul dintre liderii Uniunii Creştin-Democrate (CDU, centru-dreapta), a fost propusă de Consiliul European pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene. Nominalizarea trebuie confirmată de Parlamentul European, unde ar putea apărea probleme, în contextul nemulţumirilor că nu a fost propus niciunul dintre liderii principalelor grupuri politice - Manfred Weber (Partidul Popular European, PPE, centru-dreapta) şi Frans Timmermans (Partidul Socialiştilor Europeni, PSE, centru-stânga).

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a insistat pentru desemnarea prin negocieri politice a preşedintelui Comisiei Europene, contestând sistemul primului candidat de pe listele electorale. Ţări central şi est-europene, în principal Ungaria şi Polonia, au avut obiecţii privind numirea lui Frans Timmermans în funcţia de preşedinte al Executivului UE.

În vârstă de 60 de ani, von der Leyen s-a născut la Bruxelles şi s-a mutat în Germania la vârsta de 13 ani. Von der Leyen este considerată drept o susţinătoare a aprofundării cooperării la nivel european şi timp de aproape 14 ani a condus diverse ministere în guvernele conduse de Angela Merkel, fiind la un moment dat luată în calcul drept o potenţială succesoare a lui Merkel.

În cazul în care pe 15 iulie va obţine aprobarea Parlamentului European, Ursula von der Leyen ar putea deveni prima femeie care ocupă funcţia de preşedinte al Comisiei Europene.

Charles Michel a fost propus pentru funcţia de preşedinte al Consiliului European.

Christine Lagarde a fost nominalizată pentru funcţia de preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE).

Pentru funcţia de Înalt reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate a fost propus oficial Josep Borrell Fontelles, ministrul de Externe al Spaniei şi fost preşedinte al Parlamentului UE.