Parlamentul modifică Regulamentul şedinţelor comune

Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a precizat că din cauza faptului că nu a fost publicată în Monitorul Oficial motivaţia la decizia de neconstituţionalitate a Statului deputaţilor şi senatorilor, se ia în discuţie modificarea Regulamentului şedinţelor comune.

Modificările Regulamentului mai prevăd că cele două Camere se întrunesc în şedinţă comună şi pentru aprobarea Strategiei naţionale de apărare a ţării, numirea, la propunerea preşedintelui, a directorilor Serviciilor de informaţii, stabilirea Statutului deputaţilor şi senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a altor drepturi ale acestora, numirea Avocatului Poporului, numirea şi revocarea membrilor Curţii de Conturi, adoptarea legilor de aderare a României la tratatele UE şi Nord Atlantice, adoptarea Codului de conduită a deputaţilor şi senatorilor.

Potrivit acestor modificări, deputaţii şi senatorii sunt obligaţi să participe la şedinţe şi pot solicita în scris liderului grupului parlamentar permisiunea de absenta de la lucrări comune pentru rezolvarea unor probleme legate de exercitarea mandatului sau probleme personale, iar în cazul unor situaţii neprevăzute, parlamentarul se poate adresa Biroului Permanent pentru motivarea absenţelor.

Parlamentarii au mai introdus în Regulament faptul că neparticiparea parlamentarului la cel puţin o activitate parlamentară desfăşurată în sediul Camerei şi Senatului se va considera absenţă nemotivată şi are drept consecinţă reţinerea a 1% din indemnizaţia lunară brută a deputatului sau senatorului respectiv, cu excepţia motivării absenţelor.

Alte modificări ale Regulamentului se referă la cazul în care o iniţiativă legislativă anterioară legii de revizuire a Constituţiei din 2003 sau o iniţiativă de revizuire a Constituţiei este adoptată în redactări diferite de către cele două Camere, iar comisia de mediere nu ajunge la un acord, ori dacă una din Camere nu adoptă raportul comisiei de mediere, textele în divergenţă se vor supune dezbaterii Camerei Deputaţilor şi Senatului în şedinţă comună.

Regulemantul modificat mai prevede şi faptul că procedura de punere sub acuzare a preşedintelui României se va declanşa pe baza unei cererei semnată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor, în loc de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor, cum era până acum.

Dacă în urma audierii pentru postului de ministru, un candidat primeşte aviz negativ de la Comisii, prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau să o menţină pe cea iniţială.

Dezbaterile asupra rapoartelor ce se prezintă Parlamentului de către autorităţile publice care au obligaţia să facă acest lucru trebuie să fie finalizate în cel mult 6 luni de la depunerea lor la Birourile Permanente.

Proiectul de hotărâre mai vizează şi mecanismele de constituire a comisiilor comune permanente, a grupurilor de prietenie cu alte Parlamente, a delegaţiilor, a comisiilor speciale şi a comisiilor de anchetă, sunt clarificate proceduri parlamentare de desfăşurare a lucrărilor din comisii şi plenul reunit, precum şi a celor referitoare la acordarea încrederii acordate Guvernului.