Parlamentul să fie dizolvat dacă preşedintele suspendat e reconfirmat la referendum

Documentul, care este prezentat, miercuri, la Palatul Cotroceni, notează că una dintre lecţiile crizei constituţionale din anul 2007 este legată de maniera criticabilă în care actuala Constituţie reglementează răspunderea şefului de stat, se susţine în raportul citat.

Vezi aici Raportul Comisiei prezidenţiale integral

Soluţia pe care o dă sistemul constituţional românesc în cazul unui conflict între Parlament şi preşedinte este de fapt o limitare implicită a suveranităţii poporului care, chiar şi în pofida faptului că este exercitată de Parlament, îi aparţine întotdeauna, conform art. 2 din legea fundamentală, se arată în raport.

O asemenea limitare nu se justifică prin raportare la felul în care constituţiile democratice, inclusiv cea a României, se raportează la modul în care se manifestă suveranitatea populară. De aici, notează documentul, sentimentul că întreaga procedură de suspendare din funcţie a fost una utilizată partizan, cu ignorarea cerinţelor minimale ale constituţionalismului.

Raportul Comisiei prezidenţiale pune în discuţie menţinerea în Constituţie a actualului sistem în ceea ce priveşte răspunderea şefului statului şi sugerează modificarea mecanismului aplicabil în cazul suspendării din funcţie a preşedintelui ţării.

Soluţia ar implica revizuirea Constituţiei în direcţia clarificării modalităţii de funcţionare a articolului 95, respectiv suspendarea din funcţie pentru fapte grave prin care se încalcă Constituţia, ar fi menţinută cu introducerea unui element suplimentar: votarea suspendării de către Camerele reunite, cu majoritatea absolută de membri, după consultarea Curţii Constituţionale; organizarea referendumului având ca obiect demiterea şefului statului; dizolvarea de drept a Camerelor în ipoteza în care preşedintele este reconfirmat de naţiune prin vot (este procedura identificabilă şi în Constituţia Austriei, unica democraţie europene ce inserează o dispoziţie similară în legea ei fundamentală, menţionează raportul).

Pe această cale, art. 95 ar fi raţionalizat, decizia adunărilor de a iniţia această procedură ar fi plasată într-un nou context. Eşecul iniţiativei în urma votului popular ar conduce la alegeri anticipate, iar blocajul constituţional ce a urmat lunii mai 2007 în România ar fi eliminat, argumentează autorii raportului. Naţiunea, pe calea referendară, ar decide concomitent în două materii: demiterea/reconfirmarea şefului statului; tranşarea conflictului constituţional care stă la originea procedurii prin dizolvarea adunărilor pe calea unui vot popular de neîncredere.

Raportul Comisiei prezidenţiale vorbeşte şi de eliminarea instituţiei suspendării din funcţie a şefului statului.

De asemenea, Comisia prezidenţială propune instituirea unei singure răspunderi în sarcina şefului statului, respectiv cea pentru înaltă trădare. O modificare propusă de Comisia prezidenţială ar putea fi aceea ca şeful statului să fie judecat de Curtea Constituţională.

Principala motivaţie ar ţine de însuşi rolul acordat acestui organism, anume acela de gardian al Constituţiei. Fără a face parte din sistemul puterii judecătoreşti, Curtea ar putea judeca această infracţiune de înaltă trădare, care nu este prevăzută de legea penală, cu mult mai multă precizie, se arată în document. În acest mod prin majoritatea calificată cerută în Parlament la vot şi natura instanţei de judecată, procedura ar fi una de excepţie legată de maniera în care şeful de stat a încălcat îndatoririle constituţionale care îi revin.

Prezentarea raportului comisiei prezidenţiale pentru analiza regimului constituţional, a fost făcută, miercuri, la Palatul Cotroceni, de către preşedintele Comisiei, profesorul Ioan Stanomir.

La eveniment participă premierul Emil Boc, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, fostul ministru al Educaţiei, Mircea Miclea, reprezentanţi ai formaţiunilor politice parlamentare, precum Eugen Nicolăescu, Puiu Haşotti, Verestoy Attila, Marton Arpad, Victor Alistar, preşedintele Transparency International, ministrul de justiţie, Cătălin Predoiu, Nicolae Popa, preşedintele ICCJ, procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, Avocatul Poporului, Ioan Muraru, preşedinta Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, fosta preşedintă a Consiliului Superior al Magistraturii, Lidia Bărbulescu, precum şi reprezentanţi ai mediului academic şi studenţi.