Parlamentul se va reuni pe 21 decembrie pentru depunerea jurământului de către noul preşedinte

„Am stabilit programul de lucru şi am făcut o proiecţie şi privind programul de lucru peste două săptămâni. A rămas clar - pe data de 21 decembrie se va întruni plenul Parlamentului, reunit, pentru depunerea jurământului de către preşedintele României”, a precizat, miercuri, secretarul Camerei Marcel Ciolacu, după şedinţa Biroului Permanent al acestui for.

El a arătat că Biroul Permanent al Camerei nu a mai aşteptat punctul de vedere al Curţii Constituţionale, luând decizia privind data de 21 decembrie.

Întrebat dacă a fost primit un răspuns din partea Curţii Constituţionale, Ciolacu a răspuns: „Nu, dar hotărârea a fost luată oricum, că pe data de 21. Nu ştiu ce răspuns şi ce să mai aşteptăm, dar oricum noi am hotărât că pe data de 21 să fie plen reunit pentru depunerea jurământului”.

”Categoric, pe data de 21, deputaţii şi senatorii vor fi în Parlament pentru depunerea jurământului de către noul preşedinte al României, Klaus Iohannis”, a mai spus Ciolacu.

Birourile Permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului anunţau, marţi, că au decis să solicite Curţii Constituţionale un punct de vedere cu privire la momentul la care preşedintele ales, Klaus Iohannis, poate depune jurământul în plenul Parlamentului, pentru a-şi începe mandatul.

Oficiali ai Curţii Constituţionale au spus că deocamdată nu a fost înregistrată la CC o solicitare în acest sens.

Preşedintele CC, Augustin Zegrean, a fost întrebat, miercuri, de jurnalişti, la intrarea în sediul instituţiei, când ar trebui să depună jurămantul noul preşedinte. "După Constituţie, mandatul preşedintelui este de cinci ani. Socotiţi şi voi, din 21 decembrie 2009, când se împlinesc cinci ani. 21 decembrie 2014, în mod normal. În Dreptul constituţional, termenele se socotesc pe zile pline. Nu se scade din calcul ziua în care începe şi ziua în care se sfârşeşte. Deci, pe 21 decembrie s-ar împlini cinci ani", a declarat Zegrean.

"Constituţia spune că preşedintele intră în exercitarea mandatului de la data depunerii jurământului. Dacă un preşedinte ar depune jurământul şi celuilalt nu i-a expirat mandatul, cum ar fi?", a continuat el.

De asemenea, întrebat dacă se poate depunerea jurământului de către noul preşedinte să aibă loc în 22 decembrie, Zegrean a spus: "Dacă cineva riscă să lase ţara fără preşedinte, de ce nu".

Anunţul privind decizia Birourilor Permanente reunite ale celor două Camere de a solicita CC un punct de vedere cu privire la momentul la care Klaus Iohannis poate depune jurământul în plenul Parlamentului, pentru a-şi începe mandatul, a fost făcut marţi de vicepreşedintele Senatului Cristian Dumitrescu.

”Depunerea jurământului ar trebui făcută în data de 21 (decembrie, n.r.). Data de 21 e o dată de duminică, când Parlamentul nu funcţionează. Nu funcţionează că nu are şedinţă şi nu este în activitate – funcţionează tot timpul. În sensul acesta am solicitat către Curtea Constituţională să ne spună foarte clar dacă suntem ţinuţi de această dată, de 21, să facem, atunci convocăm o şedinţă comună solemnă a Parlamentului pentru a depune jurământul domnul preşedinte ales Iohannis, sau putem să o facem mai devreme. Dar este foarte clar că ora 12.00, în ziua de 21, nu poate să treacă fără să avem un preşedinte care a depus jurământul pentru continuitatea funcţiei de preşedinte şi a mandatului”, a explicat Dumitrescu.

De asemenea, el a precizat că membri ai Birourilor Permanente reunite au opiniat că şedinţa în care Iohannis să depună jurământul ar putea să fie vineri sau joi.

”Întrebarea este cum este constituţional. Pentru că pe de o parte avem preşedintele în exerciţiu, care îşi duce la sfârşit mandatul până la depunerea jurământului de către noul preşedinte, şi atunci nu poţi să scurtezi mandatul nici măcar cu o zi, părerea mea. Dar acum părerea mea contează mai puţin, este vorba de părerea Curţii Constituţionale”, a spus vicepreşedintele Senatului.

El a fost întrebat în baza cărui articol de lege a solicitat Curţii Constituţionale punct de vedere: ”În baza bunelor relaţii pe care le avem cu Curtea Constituţională. Nu uitaţi că şi Parlamentul are obligaţii din punct de vedere al asigurării constituţionalităţii, prin comisiile juridice şi prin însăşi plenul său. Constituţionalitatea legilor în primul rând este controlată de Parlament, organul care pe bază de sesizare poate să controleze…”, a răspuns Cristian Dumitrescu.

Chestionat, în continuare, cu ce anume a fost sesizată Curtea Constituţională, vicepreşedintele Senatului a afirmat: ”Nu am sesizat nimic. Am cerut un punct de vedere să ne spună care ar fi data care ar conveni cel mai bine din punct de vedere al respectării termenelor prevăzute în Constituţie cu privire la primirea şi predarea mandatului pentru depunerea jurământului”, menţionând că solicitarea este adresată de Birourile Permanente.

Vicepreşedintele Senatului a mai susţinut că preşedintele ales, Klaus Iohannis, nu ar fi putut să depună jurământul pe data de 22 decembrie, în ziua de luni, deoarece mandatul lui Traian Băsescu s-ar încheia pe 21 decembrie la ora 24.00
Potrivit unor membri ai Birourilor Permanente ale celor două camere, propunerea formulată de departamentul tehnic a fost ca depunerea jurământului să aibă loc luni dimineaţa, pe 22 decembrie, de la ora 9.00.

Potrivit articolului 83 din Constituţie, ”mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului”. Alineatul 2 al aceluiaşi articol menţionează: ”Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou-ales”.

Pe 20 decembrie 2004, preşedintele nou ales Traian Băsescu depunea jurământul în plenul celor două Camere ale Parlamentului într-o zi de luni. Pe 21 decembrie 2009, de asemenea ca nou preşedinte ales, Traian Băsescu, depunerea jurământul în plenul celor două camere ale Parlamentului tot într-o zi de luni.

Înainte de depunerea jurământului, în plenul Parlamentului este citită de preşedintele Curţii Constituţionale hotărârea de validare a alegerii noului preşedinte ales.

Citeşte şi: Klaus Iohannis a demisionat din funcţia de primar al Sibiului: Mi-am depus mandatul de primar, pentru a putea fi preşedintele României