Parlamentul tărăgănează tranşarea cazului Năstase

În 13 august 2008, Camera Deputaţilor a respins solicitările Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de avizare a începerii urmăririi penale în cazurile lui Miron Mitrea şi Adrian Năstase.

Decizia a survenit lipsei de cvorum din Cameră, astfel că PDL a reclamat Curţii Constituţionale Regulamentul, precizând că o astfel de hotărâre trebuie să se facă nu cu majoritatea voturilor tuturor parlamentarilor, ci cu majoritatea celor prezenţi la şedinţă.

În 1 octombrie 2008, Curtea Constituţională (CC) a stabilit că sunt neconstituţionale prevederi din Regulament, că avizul pentru urmărirea penală a miniştrilor parlamentari trebuie tratat ca o hotărâre şi de aceea se stabileşte prin votul majorităţii membrilor prezenţi.

Curtea arată că prin articolul 76 din Constituţie, referitor la "Adoptarea legilor şi a hotărârilor", se stabilesc reguli esenţiale ale procedurii legislative. Alineatul 1 din articolul menţionat arată că legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii parlamentarilor fiecărei Camere.

Potrivit alineatului 2 al articolului 76, adoptarea legilor ordinare şi a hotărârilor celor două Camere ale Parlamentului se face cu votul majorităţii membrilor prezenţi în fiecare Cameră, în condiţiile în care numărul acestora se ridică la cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor fiecărei Camere şi în condiţiile respectării cvorumului legal de adoptare prevăzut de articolul 67 din Constituţie.

În legătură cu articolul 155 alineatul 3 din Regulamentul Camerei, potrivit căruia cererea privind urmărirea penală a membrilor Guvernului "se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor", Curtea Constituţională a stabilit că acesta contravine articolul 76 alineatul 2 din Constituţie.

Astfel, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional textul articolului.

Constatarea neconstituţionalităţii Regulamentului, chiar dacă deciziile Curţii Constituţionale sunt "numai pentru viitor", implică şi neconstituţionalitatea votului.

Concret, atunci când în derularea unui proces se invocă neconstituţionalitatea unui text de lege, judecătorii sesizează Curtea Constituţională pentru a se pronunţa asupra legalităţii prevederii criticate.

Chiar şi în procesul lui Adrian Năstase s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a legii privind răspunderea ministerială, ajungând-se astfel ca foştii miniştrii care au calitatea de parlamentar să fie cercetaţi doar după ce Parlamentul dă un aviz în acest sens. Astfel, procesul lui Năstase s-a oprit, dosarul fiind restituit DNA, pentru declanşarea procedurii de obţinere a avizului de la Parlament.

Şi în acest caz, chiar dacă decizia Curţii Constituţionale se aplică pentru viitor, ea a avut efect şi asupra procedurilor aflate în derulare, practic anulându-le.

După votul apreciat neconstituţional de către DNA, această Direcţie - aflată sub umbrela Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - a solicitat procurorului general al României, Codruţa Kovesi, să ceară începerea urmăririi penale împotriva lui Năstase.

În acest context, Kovesi a dat curs cererii DNA şi a înaintat-o Parlamentului.

Astfel, în 11 februarie, Conducerea Camerei Deputaţilor a decis ca plenul să se pronunţe în privinţa scrisorii procurorului general privind începerea urmăririi penale în cazul lui Adrian Năstrase, urmând a fi trimise spre dezbatere două rapoarte, unul al Comisiei juridice şi unul al membrilor PSD din comisie.

La solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin procurorul general, a cerut Camerei Deputaţilor să se pronunţe cu privire la formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva deputatului Adrian Năstase - fost premier PSD - pentru dare de mită, luare de mită şi şantaj.

Parchetul menţionează că înscrisurile i-au fost restituite ca urmare a deciziei Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, pentru a se conforma procedurii reglementate de articolul 210 alineatul 2 Cod procedură penală (dacă organul de cercetare penală constată că nu este competent a efectua cercetarea, trimite de îndată cauza procurorului care exercită supravegherea, în vederea sesizării organului competent-n.r.), cu referire la articolul 109, alineatul 2 din Constituţie (numai Camera deputaţilor, Senatul şi preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului-n.r.), articolul 12 din Legea 115/1999 şi articolul 154 şi următoarele din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

"Potrivit dispoziţiilor constituţionale, competenţa de a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului aparţine Camerei Deputaţilor, decizia fiind adoptată pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, în conformitate cu procedura reglementată de aricolele 123 - 153 din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi de Decizia 989/1 octombrie 2008 a Curţii Constituţionale", se arată în adresa procurorului general transmisă în 9 ianuarie preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase.

În conformitate cu prevederile articolului 109 alineatul 2 din Constituţie, articolele 12 şi 19 din Legea 115/1999 privind răspunderea ministerială şi ale Deciziei 270 din 10 martie 2008 a Curţii Constituţionale, procurorul general a înaintat copii ale înscrisurilor din dosarele 68/P/2008 şi 227/P/2006, pentru ca plenul Camerei Deputaţilor să se pronunţe asupra sesizărilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva deputatului Adrian Năstase, pentru dare de mită, luare de mită şi şantaj.

"Atribuţia de a se pronunţa asupra sesizărilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie aparţine în exclusivitate plenului Camerei Deputaţilor şi nu poate fi cenzurată de Biroul Permanent, care nu are printre atribuţiile reglementate de Regulament soluţionarea sesizărilor referitoare la formularea cererii de începere a urmăririi penale", se arată în adresa lui Kovesi.

Sesizările procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost adresate Camerei Deputaţilor "ca urmare a aplicării directe a prevederilor art. 109 alin. 2 din Constituţia României, cu respectarea procedurii descrise în motivarea Deciziei 270/10 martie 2008 a Curţii Constituţionale, în cuprinsul căreia se arată că organele de urmărire penală pot efectua acte premergătoare începerii urmăririi penale în cauzele privind membrii Guvernului, iar sesizarea Camerelor Parlamentului vizează doar prezentarea datelor şi informaţiilor din care rezultă necesitatea formulării cererii de începere a urmăririi penale, pentru ca parchetul să îşi poată continua activitatea".

"Raportat la aceste argumente, dispoziţiile art. 210 alin. 2 Cpp, invocate în cuprinsul adresei prin care ne-au fost restituite dosarele şi care se referă la obligaţia organului de cercetare penală necompetent de a transmite sesizarea organului competent să efectueze cercetări, sunt inaplicabile în speţă, având în vedere că ele se referă exclusiv la organe judiciare şi nu pot fi extinse cu privire la instituţii din afara autorităţii judecătoreşti", notează documentul citat.

Argumentul care a justificat restituirea cauzelor - potrivit căruia Parchetul nu poate efectua acte premergătoare cu privire la comiterea unei fapte prevăzute de legea penală de către un ministru parlamentar, după stabilirea calităţii acestuia, iar singura autoritate competentă să efectueze cercetări cu privire la asemenea fapte este Camera Deputaţilor - "nu este concordant principiilor constituţionale referitoare la separarea puterilor în stat, iar aplicarea acestuia ar avea ca efect extinderea atribuţiilor autorităţii legislative în domeniul autorităţii judecătoreşti".

Procurorul general al României, Codruţa Kovesi, a transmis Camerei Deputaţilor două scrisori, în 31 iulie şi în 4 august 2008, în care solicita avizul pentru începerea urmăririi penale faţă de Adrian Năstase.

În documentul transmis în 31 iulie 2008, Kovesi a solicitat Camerei Deputaţilor declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de urmărire penală faţă de Adrian Năstase, cercetat în dosarul 227/P/2006 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

În dosarul menţionat, Adrian Năstase este acuzat de dare de mită, "constând în aceea că, în baza unei înţelegeri anterioare cu Melinescu Ioan, a susţinut şi determinat emiterea HG 1399/30.12.2000, semnând-o în calitate de prim-ministru, prin care Melinescu Ioan a fost numit în funcţia de preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, pentru a-l determina pe acesta să facă un act ce intra în atribuţiile sale de serviciu şi un act contrar acestor îndatoriri, în scopul de a asigura clasarea unei lucrări ce o viza pe Năstase Daniela şi a intra în posesia lucrării", se mai arată în document.

"Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizat prin referat transmis la data de 30 iulie 2008 de către Direcţia Naţională Anticorupţie, a solicitat Camerei Deputaţilor declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de urmărire penală faţă de Adrian Năstase, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi infracţiunea conexă de şantaj", se arăta, pe de altă parte, în comunicatul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) din 4 august.

PICCJ preciza că fostul premier Adrian Năstase este cercetat pentru perioada 2002 - 2004, când ar fi primit de la Irina Paula Jianu, pentru menţinerea acesteia în funcţia de inspector general de stat, foloase necuvenite estimate la peste două milioane de lei vechi, constând în contravaloarea unor bunuri achiziţionate din Republica Populară Chineză, obligaţii vamale şi cheltuieli de transport corespunzătoare acestor bunuri şi contravaloarea lucrărilor de tâmplărie efectuate la un imobil. În 10 septembrie, membrii Comisiei juridice din Camera Deputaţilor au decis să retrimită cele două dosare privindu-l pe Adrian Năstase Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe motiv că probele existente în acestea sunt lovite de nulitate.

"Cu majoritate de voturi, membrii Comisiei juridice au constatat că probele care au fost înaintate în cele două dosare care-l vizează pe deputatul Adrian Năstase sunt lovite de nulitate. Mai mult, DNA, prin semnătura procurorului general, a încercat să inducă în eroare şi Parlamentul şi Comisia juridică, pentru că au existat două hotărâri ale ICCJ care au hotărât că toate probele care au fost efectuate sunt lovite de nulitate şi, în aceste condiţii, este încă un caz de a instrumenta politic, de a aduce la Parlament într-unul din cazuri 25 de dosare, în celălalt cinci, tocmai pentru a crea un eveniment mediatic, în condiţiile în care în toate dosarele sunt lovite de nulitate prin hotărârile ICCJ", declarat atunci vicepreşedintele Comisiei juridice, Florin Iordache.

Ulterior, Comisia juridică a decis să-i scrie din nou procurorului general Codruţa Kovesi pentru ultimele două dosare primite vizându-l pe Adrian Năstase, prin care solicită noi precizări cu privire la probele administrate.

"Am solicitat noi precizări procurorului general pentru a putea prezenta un raport către plen să facă predarea cu privire la cele două dosare în cazul lui Adrian Năstase. Am solicitat precizări pentru că răspunsurile au fost considerate evazive şi nu au răspuns la toate întrebările pentru completa informare a colegilor. Ne-am menţinut poziţia anterioară şi am solicitat precizări suplimentare, pentru că răspunsurile au fost evazive şi am considerat că trebuie să ni se răspundă punctual pentru că este inuman şi anormal să cauţi în 25 de dosare, cât este la una din cauze, nişte probe care, din punctul nostru de vedere, sunt nule", a susţinut vicepreşedintele Comisiei juridice, social-democratul Florin Iordache.

Membrii Comisiei au discutat atunci, într-o scurtă şedinţă cu uşile închise, răspunsurile primite de la Codruţa Kovesi, ca urmare a deciziei din 10 septembrie 2008 a Comisiei de a-i scrie procurorului general şi de a-i cere precizări cu privire la probele administrate în cele două cauze care îl privesc pe fostul premier.

Iordache a menţionat că problema este "dacă probele sunt nule sau dacă ţin cont de deciziile ICCJ", menţionând că procurorul general le-a răspuns la cele două dosare precizând că "probele care au fost înaintate, din punctul dumneaei de vedere sunt corecte şi nu sunt lovite de nulitate". El a subliniat că, în urma votului şi a opiniilor pe care le-au exprimat colegii săi, membrii Comisiei consideră că, având în vedere că există deja două decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care precizează că acele probe sunt nule, "acele probe nu trebuiau înaintate Parlamentului".

Parchetul instanţei supreme preciza, în 30 septembrie 2008, că se impune ca Parlamentul să se pronunţe asupra solicitării care i-a fost adresată în cazul deputatului PSD Adrian Năstase, potrivit unui comunicat al Biroului de presă al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).

"Punctul de vedere al PICCJ este acela că se impune ca Parlamentul, respectiv Camera Deputaţilor, să se pronunţe asupra solicitării cu care a fost învestit în considerarea întregului material care i-a fost înaintat", menţiona Biroul de presă al PICCJ.

În 29 noiembrie 2008 a fost ales noul Legislativ, Adrian Năstase obţinând un nou mandat de deputat PSD.

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a decis, la începutul lunii decembrie 2008, să recomande plenului să nu fie începută urmărirea penală în cazul lui Adrian Năstase.

Reprezentantul PDL în comisie, deputatul Daniel Buda, susţinea că decizia a fost luată cu două voturi împotrivă, aparţinând PDL, în timp ce UDMR s-a abţinut. Daniel Buda a arătat că cei doi reprezentanţi ai PDL în comisie au fost "împotrivă" pe motiv că Parlamentul nu este cel care trebuie să decidă asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei unei persoane, "ci doar justiţia".

În 10 decembrie 2008, conducerea Camerei Deputaţilor a decis, la propunerea Comisiei juridice, să fie retrimise la Parchet cele două dosare ale deputatului PSD Adrian Năstase, pentru care procurorul general ceruse aprobarea Camerei pentru începerea urmăririi penale. Membrii Comisiei juridice au considerat că probele trimise de Parchet în cazul celor două dosare ale lui Năstase au fost anulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Astfel, s-a apreciat ca raportul Comisiei juridice nu va mai fi supus votului plenului Camerei Deputaţilor, deoarece membrii Comisiei au considerat că nu sunt elemente pentru a se solicita plenului formularea cererii de urmărire penală a lui Adrian Năstase.

Raportul Comisiei juridice referitor la cererea Parchetului pentru începerea urmăririi penale pentru deputatul PSD Adrian Năstase, pentru dare de mită, precizează că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, prin sentinţa penală 650/2007, că se impune restituirea cauzei către procuror pentru refacerea urmăririi penale cu respectarea normelor de procedură cuprinse în Legea 115/1999.

Comisia juridică mai consideră, în raport, că dacă instanţa a dispus refacerea în totalitate a urmăririi penale, înseamnă că organul de urmărire penală este obligat să se conformeze acestei măsuri şi să refacă toate actele de urmărire penală.

"Comisia juridică nu are niciun temei şi nu poate propune Camerei Deputaţilor să formuleze o cerere de începere a urmăririi penale împotriva domunului Adrian Năstase pe baza unui probatoriu administrat de către Parchet în condiţii de nelegalitate şi a cărui refacere a fost dispusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin două hotărâri definitive", se menţionează în raportul comisiei juridice.

Raportul Comisiei juridice este semnat de vicepreşedintele comisiei Florin Iordache şi de secretarul George Băieşu (PSD) şi precizează că la şedinţă au fost prezenţi 20 de deputaţi şi s-au înregistrat, la vot, două voturi împotriva raportului şi două abţineri.

În luna mai, Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a decis să trimită solicitarea procurorului general Codruţa Kovesi în cazul Adrian Năstase la Comisia pentru Regulament care să se pronunţe asupra admisibilităţii unui nou vot al plenului în legătură cu dosarul Năstase.

Deputatul PSD Adrian Năstase a prezentat, în Biroul Permanent, un punct de vedere în care consideră că solicitarea procurorului general Laura Codruţa Kovesi privind reluarea în plen a votului asupra începerii urmăririi sale penale încalcă prevederile constituţionale şi ale Codului de Procedură Penală şi a apreciat că dosarul său este unul politic.

În 25 mai, Comisia pentru Regulament a Camerei Deputaţilor a decis - cu şapte voturi "pentru" şi cinci "împotrivă" - că este inadmisibilă solicitarea procurorului general Codruţa Kovesi de a se relua votul dat asupra cererii de începere a urmăririi penale a deputatului PSD Adrian Năstase în dosarul Zambaccian 1.

Luni, 15 iunie, Biroul Permanent al Camerei deputaţilor a decis ca plenul Camerei să se pronunţe în acest caz după ce membrii Biroului au dezbătut timp de trei ore acest subiect fără a ajunge la o concluzie.

Asta după ce în 26 ianuarie procurorul general Kovesi afirma că atribuţia de a se pronunţa asupra sesizărilor Parchetului Înaltei Curţi aparţine în exclusivitate plenului Camerei Deputaţilor şi nu poate fi cenzurată de Biroul Permanent, care nu are printre atribuţii soluţionarea cererii de începere a urmăririi penale.

Mai mult, în 11 februarie, Conducerea noii Camere a Deputaţilor decisese ca plenul să se pronunţe în această chestiune.

La şedinţa de marţi a deputaţilor pe dosarul Năstase, parlamentarii au dezbătut şi redezbătut, până când grupul PSD din Camera Deputaţilor s-a retras de la discuţiile privind solicitarea procurorului general de reluare a votului asupra cererii de avizare a începerii urmăririi penale împotriva lui Adrian Năstase, aceeaşi decizie fiind luată şi de deputaţii UDMR şi PNL, şedinţa fiind suspendată.

(Material realizat de departamentul Eveniment, eveniment@mediafax.ro)