PC îl somează pe Băsescu să facă public numele judecătorului corupt de Constanda

"Îl somăm pe Traian Băsescu să comunice public numele judecătorului pe care l-ar fi corupt afaceristul Costică Constanda pentru a-i permite să construiască în Parcul Bordei. În caz contrar, Traian Băsescu poate fi suspectat de către opinia publică că este de două ori implicat în afacerea scandaloasă a Parcului Bordei", a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, deputatul PC Vlad Hogea.

El a explicat că, prima oară, în calitate de primar general al Capitalei, Traian Băsescu l-a împroprietărit pe Costică Constanda şi acum, a doua oară, în momentul în care, deşi deţine informaţii incendiare privind maniera în care instanţa de judecată a permis omului de afaceri Costică Constanda să construiascã în mod ilegal în Parcul Bordei, şeful statului refuză să divulge numele unui magistrat corupt.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, la B 1 Tv, că judecătorul care i-a dat omului de afaceri Costică Constanda dreptul să construiască este corupt, referindu-se la situaţia legată de Parcul Bordei.

Omul de afaceri Costică Costanda a obţinut terenul din Parcul Bordei la schimb pentru alte terenuri pentru care investitorul cumpărase de la foştii proprietari dreptul litigios şi a câştigat procesele de retrocedare. Pentru 18.000 de metri pătraţi de teren din zona Satului Francez, pe care acesta îi cîştigase în instanţă, Costanda a primit 33.000 de metri pătraţi de teren în strada Turgheniev nr. 11-15 şi Bulevardul Aviatorilor 110-112, sector 1, adică actualul amplasament al parcului Bordei.

El a primit aceste 3,3 hectare de teren în schimbul celor aproape 18.000 de metri pătraţi din Satul Francez pe motiv că "terenul din Şoseaua Nordului are coeficienţi edilitari mai favorabili", iar valoarea terenului este mai mare şi se justifică compensarea. Altfel spus, cum în parc nu existau utilităţile de pe terenul din Satul Francez, funcţionarii care se ocupă de aplicarea Legii 10/2001 au căzut de acord ca suprafaţa de parc retrocedată lui Constanda să fie mai mare decât cea revendicată.

Potrivit prevederilor urbanistice în vigoare, reglementate prin Planul Urbanistic General (PUG), Constanda nu putea să construiască pe o suprafaţă mai mare de 15 la sută din întinderea parcului, iar clădirile nu pot să aibă o înălţime mai mare de parter plus două etaje.

Cu toate acestea, prin decizia Curţii de Apel, Constanda a obţinut dreptul de a construi pe o treime din suprafaţa parcului un ansamblu de imobile cu o înălţime de parter plus patru etaje.