PCM: Testarea cunoştinţelor de limba română ale salariaţilor maghiari ar fi o discriminare

"După cunoştinţele mele, angajaţii din instituţiile publice au cel puţin o diplomă de bacalaureat, care certifică faptul că ştiu limba română, respectiv că au luat o notă de trecere la bacalaureat, la limba română. Dacă la angajare ar mai fi testaţi separat din limba română, ar reprezenta o discriminare", a spus Kulcsar Terza.

Liderul PCM Covasna a propus, în schimb, ca în secuime salariaţii din instituţiile publice să cunoască limba maghiară.

"Consider că în secuime fiecare angajat trebuie să cunoască limba maghiară. Trăim în secuime, unde minoritatea maghiară este prezentă în proporţie de 75 la sută, mi se pare aberant dacă se susţine că angajaţii nu trebuie să cunoască limba maghiară. Dacă vine Janos bacsi (nenea Janos - n.r.) sau Mari neni (tanti Mari - n.r.) de la Micfalău sau de la Bicsad, care s-au născut pe vremurile când aici nu era România, motiv pentru care nu cunosc limba română, cum se vor descurca într-o instituţie publică?", a spus Kulcsar Terza.

Senatul a adoptat, luni, o lege care prevede desfacerea contractului de muncă pentru salariaţii din instituţii, autorităţi publice şi alte unităţi bugetare care refuză să vorbească limba română, insultă în public, distrug sau înlătură o emblemă, un drapel, insignă sau alt simbol al statului.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii 53/2003 - Codul Muncii aparţine deputatului independent Daniel Oajdea.

Proiectul menţionează că încadrarea salariaţilor la instituţiile, autorităţile publice şi la alte unităţi bugetare se face numai prin concurs sau examen, după caz, şi cu îndeplinirea condiţiilor de bază ca orice persoană angajată pe teritoriul României să cunoască limba română scris şi vorbit.

Orice persoană care constată că în aceste instituţii sunt angajate persoane care nu cunosc limba română se poate adresa cu o sesizare scrisă instituţiei în cauză sau celor ierarhic superioare prin care se semnalează acest lucru, persoanele nominalizate urmând să fie examinate în maximum 15 zile de la depunerea sesizării, se mai arată în proiect.

Iniţiatorul mai stipulează obligaţia ca Ministerul Educaţiei să elaboreze un ghid care să cuprindă nivelurile de cunoaştere a limbii române, în baza căruia se va face evaluarea angajaţilor, Oajdea arătând că este necesară instituirea unei baze unitare privind evaluarea nivelului de cunoaştere a limbii române pentru a preveni deficienţele de comunicare între angajaţii statului şi cetăţenii săi.

"Pe teritoriul României toţi angajaţii statului trebuie să cunoască limba română la nivelul B sau C, în funcţie de poziţia ocupată", precizează deputatul în expunerea de motive.

El preciza că proiectul nu aduce atingere minorităţilor din România şi nu afectează sau restrânge drepturile legitime ale acestora.

Comisia pentru muncă a adoptat un raport negativ la acest proiect, argumentând că, pentru categoria de angajaţi vizată, cunoaşterea limbii române este o condiţie generală prealabilă obligatorie pentru a participa la concurs sau examen în vederea încadrării în muncă la o autoritate sau instituţie publică.

Proiectul va fi transmis, în forma propusă de iniţiatori, Camerei Deputaţilor, care este Cameră decizională.