Persoanele condamnate pentru corupţie pot înfiinţa companii. Legea a fost promulgată de preşedintele Iohannis

,,Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori cărora li s-a interzis prin hotărâre judecătorească definitivă dreptul de a exercita calitatea de fondator ca pedeapsă complementară a condamnării pentru infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau pentru infracţiunile prevăzute de prezenta lege”, prevede modificarea adusă articolului 6 din Legea societăţilor nr.31/1990, promulgată, joi, de preşedintele Klaus Iohannis.

Iniţial, articolul 6 (2) prevedea: „Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, pentru infracţiunile prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, cu modificările şi completările ulterioare, pentru infracţiunile prevăzute de art. 143 - 145 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sau pentru cele prevăzute de prezenta lege, cu modificările şi completările ulterioare”.

Pe 3 iulie, Curtea Constituţională a respins sesizarea de neconstituţionalitate formulată în luna mai de către Klaus Iohannis privind această lege.

Pe 7 mai, preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea alin. (2) al art. 6 din Legea societăţilor nr. 31/1990.

Preşedinţia reclama că proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor cu încălcarea competenţei primei Camere sesizate, Senatul, care nu a dezbătut textul şi soluţia adoptată de Camera Deputaţilor.

Administraţia Prezidenţială nota că, în viziunea iniţiatorilor legii, faptele de corupţie „au un subiect calificat şi privesc exercitarea unor atribuţii în domeniul public”, iar „săvârşirea unei infracţiuni care priveşte exercitarea unor atribuţii într-o funcţie sau demnitate publică nu influenţează activitatea unei societăţi din mediul privat”.

Forma legii supusă votului de către Senat a fost cea a iniţiatorului legii, iar în urma votului exprimat în şedinţa din data de 2 mai 2018 Senatul a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, a adoptat Legea pentru modificarea alin. (2) al art. 6 din Legea societăţilor nr. 31/1990 având articolul promulgat de preşedinte.

"Din compararea celor două forme (cea a iniţiatorului, respinsă de Senat şi cea adoptată de Camera Deputaţilor), se poate observa că în forma adoptată de Camera decizională este schimbat în mod fundamental conţinutul legii criticate. Potrivit acesteia din urmă, nu poate avea calitatea de fondator al unei societăţi, persoana căreia i s-a interzis expres acest drept prin hotărâre judecătorească definitivă, ca pedeapsă complementară a condamnării pentru infracţiunile prevăzute în cuprinsul normei", mai arată sesizarea transmisă Curţii Constituţionale.

Preşedintele nota că în lipsa corelării legislative cu Codul penal, instanţa de judecată nu poate stabili pedeapsa complementară care vizează calitatea de fondator al unei societăţi.

Potrivit Administraţiei de la Cotroceni, sancţiunea nu este prevăzută de Codul penal.

Preşedinţia arăta că o astfel de reglementare lasă fără obiect interdicţia legii sesizate, fiind o normă care nu va putea fi aplicată niciodată.