„Noi ne asumasem să prezentăm un raport SRI – ANI şi atât. Am hotărât azi (joi – n.r.), după ce ne-am uitat pe toată documentaţia, să prezentăm un raport mai amplu care vizează şi activitatea fostului director SRI (George Maior – n.r.), şi legat de petreceri, şi dacă s-a implicat sau nu în numirea unor persoane în diferite funcţii importante, şi culoarul din justiţie, adică elemente cu care am fost sesizaţi în legătură cu dl Maior. Am hotărât să extindem raportul cu toate aceste lucruri, şi să îl prezentăm, să îl dezbatem şi să îl aprobăm în perioada următoare. Este un al doilea raport parţial”, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, preşedintele Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru controlul activităţii SRI, senatorul PSD Claudiu Manda.
Preşedintele Comisiei parlamentare de control a SRI, Claudiu Manda, a declarat pe 4 septembrie, după audierea fostului director al serviciului secret, George Maior, că acesta a relatat că în octombrie 2014 fostul preşedinte Traian Băsescu l-a sunat să-l întrebe de „cazul dlui Iohannis în instanţă”, că a avut o discuţie cu fostul preşedinte ANI Horia Georgescu despre o funcţie de ministru sau comisar european, că a participat în 2015 la ziua fostului preşedinte ANI, Horia Georgescu.
De asemenea, Manda a spus că Maior a afirmat, în cursul audierii, că există ofiţeri acoperiţi în presă care sunt folosiţi inclusiv pentru „contra-propagandă”, că i-a transmis fostului preşedinte ANI să facă „ce este legal” cu cazul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis şi că l-a informat pe fostul preşedinte Traian Băsescu despre un mandat de securitate naţională pe numele lui Dan Andronic.
Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au stabilit, pe 3 octombrie, ca la următorul plen reunit al Parlamentului să se introducă pe ordinea de zi un raport parţial privind activitatea Comisiei SRI în 2017.
În raportul parţial Comisia SRI îşi propune să sesizeze Inspecţia Judiciară cu privire la demararea unui audit la Parchetul General pentru a verifica mandatele de supraveghere eliberate şi numărul de persoane interceptate. De asemenea, Comisia SRI propune înfiinţarea unei comisii în la nivelul instanţei supreme, al CSM ori al Parlamentului, care să analizeze mandatele de supraveghere şi să decidă excepţiile, adică dacă infracţiunile verificate vizează securitatea naţională sau terorismul.
Comisia parlamentară de control a activităţii SRI mai propune, în Raportul parţial privind activitatea sa în perioada septembrie 2017 – prezent, notificarea persoanelor interceptate la cel mult 2 ani de la expirarea mandatelor de securitate naţională sau supraveghere tehnică, şi mai stabileşte ccă hotărârea CSAT prin care SRI a fost desemnat, prin Centrul de Interceptări, autoritate naţională pentru efectuarea interceptărilor, înfiinţează de fapt, o instituţie prin adăugare la cadrul legislativ. Comisia spune că acest lucru se face doar prin lege organică.