Peste 18 milioane de alegători, aşteptaţi la urne - VIDEO

În România, secţiile de votare s-au deschis la ora 7.00 şi se vor închide la ora 21.00.

Pentru cei 18.237.627 alegători, au fost organizate 18.317 secţii de votare, dintre care 190 se află în străinătate.

Scrutinul în străinătate pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European a început la ora 00.00 (ora României), în Australia. Următoarele secţii de vot s-au deschis la ora 01.00 (ora României) la Tokyo, Seul şi Phenian, iar o oră mai târziu şi-au început activitatea secţiile de la Manila, Singapore, Kuala Lumpur, Beijing, Hong Kong şi Shanghai. Primul român care a votat pentru PE, la Canberra, se numeşte Pădurean Sorin Gică şi este un sculptor de 43 de ani, care s-a prezentat la urne la două ore după începerea procesului electoral, în timp ce la Hong Kong primul român care a votat a sosit înainte de deschiderea secţiei de vot.

Legea stabileşte că pot să aleagă europarlamentarii români alegătorii resortisanţi, respectiv orice cetăţean al României, cu domiciliul sau reşedinţa în ţară ori în străinătate, dar şi alegătorii comunitari, adică orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, care are dreptul de a alege în România pentru PE, având domiciliul sau reşedinţa în România.

Potrivit legii electorale, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au drept de vot debilii şi alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele care, în ziua de referinţă, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

 Video Stirileprotv.ro

Legea 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European prevede că membrii din România în Parlamentul European sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

La aceste alegeri, europarlamentarii români se aleg pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale şi pe bază de candidaturi independente, teritoriul României constituindu-se într-o singură circumscripţie electorală.

Cetăţenii români, inclusiv cei care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate, care au drept de vot şi au împlinit, până în ziua de referinţă inclusiv, vârsta de 23 de ani, au dreptul de a fi aleşi în Parlamentul European.

De asemenea, poate candida la alegerile europarlamentare orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene care are domiciliul sau reşedinţa în România şi care are dreptul de a fi ales pentru Parlamentul European.

Pentru scrutinul din 7 iunie au propus liste de candidaţi un număr de patru formaţiuni politice parlamentare - PDL, Alianţa Electorală PSD-PC, PNL şi UDMR -, trei partide neparlamentare – PRM, PNŢCD şi Partidul Forţa Civică, pentru aceste alegeri depunându-şi candidatura şi doi independenţi - Elena Băsescu şi Pavel Abraham.

Toate formaţiunile politice care participă în alegeri propun liste complete cu 33 de candidaţi şi zece supleanţi cu excepţia Partidului Forţa Civică – doar 29 de candidaţi.

Potrivit tragerii la sorţi făcute de preşedintele Biroului Electoral Central, pe prima pagină a buletinelor de vot au fost tipărite listele PNL şi ale UDMR, pe a doua pagină cele ale PDL şi ale Alianţei PSD+PC, pe a treia pagină se află listele PNŢCD şi ale Partidului Forţa Civică.

Pe ultima pagină a buletinului de vot alergătorii vor putea găsi, tipărite în paralel, lista de candidaţi a PRM şi numele şi semnul electoral, în chenar, ale celor doi candidaţi independenţi – Elena Băsescu şi Pavel Abraham.

În ziua de referinţă, activitatea biroului electoral al secţiei de votare a început la ora 6.00. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri şi, după caz, a observatorilor, urmau să verifice urnele, listele electorale, buletinele de vot şi ştampilele, aplică ştampila de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot, închide şi sigilează urnele prin aplicarea ştampilei de control.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii, atribuţiile acestuia întinzându-se şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o distanţă de 500 de metri.

Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are la dispoziţie mijloacele de ordine asigurate de primar şi de prefect, împreună cu reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor.

În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de observatori, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale, persoanelor însărcinate cu menţinerea ordinii şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

De asemenea, în ziua votării, între orele 7.00 şi 21.00, sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare.

Alegătorii pot vota la secţia de votare unde sunt înscrişi pe lista electorală permanentă sau pe lista electorală specială.

Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.

Pentru a putea vota, alegătorul resortisant şi alegătorul comunitar trebuie să prezinte actul de identitate, respectiv documentul de identitate biroului electoral al secţiei de votare.

Cetăţenii români votează la secţiile de votare din ţară pe baza cărţii de identitate, a cărţii de identitate provizorie sau a buletinul de identitate. Posesorii de paşaport diplomatic, paşaport diplomatic electronic, paşaport de serviciu, paşaport de serviciu electronic, cărora le-au fost reţinute cărţile de identitate, vor putea vota folosind aceste documente.

Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de către cetăţenii români aflaţi în străinătate sau de cetăţenii români domiciliaţi în străinătate.

Legea stabileşte că elevii din şcolile militare votează pe baza carnetului de serviciu militar.

Alegătorii resortisanţi care în ziua de referinţă se află în altă localitate decât cea de domiciliu îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, fiind înscrişi de către preşedintele secţiei de votare în listele electorale suplimentare.

Tot în listele electorale suplimentare vor fi înscrişi şi membrii biroului electoral al secţiei de votare şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii, care votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea şi sunt înscrişi în listele electorale suplimentare.

Alegătorii resortisanţi care în ziua de referinţă se află în străinătate votează la orice secţie de votare organizată în străinătate şi sunt înscrişi în listele electorale suplimentare.

În listele electorale suplimentare vor fi trecuţi, de asemenea, alegătorii resortisanţi care îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, precum şi alegătorii care se prezintă la vot şi fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective, însă au fost omişi din lista electorală permanentă.

Cei aproximativ 20.000 de marinari români aflaţi pe nave în apele internaţionale şi câteva sute de muncitori de pe platformele maritime nu vor putea vota la alegerile europarlamentare deoarece legea privind organizarea şi desfăşurarea acestora nu reglementează o astfel de situaţie.

Românii din străinătate vor avea 400.000 de buletine de vot şi 190 de secţii la dispoziţie pentru a vota la alegerile pentru PE de la 7 iunie, procesul electoral din afara graniţelor urmând să se întindă pe circa 30 de ore, din cauza diferenţelor de fus orar.

În baza semnăturii de pe lista electorală permanentă sau de pe lista electorală specială, preşedintele sau un membru al biroului electoral al secţiei de votare îi încredinţează alegătorului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT" pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot.

Alegătorii comunitari care în ziua de referinţă doresc să voteze la altă secţie de votare decât unde sunt înscrişi în copia de pe lista electorală specială votează numai dacă biroul electoral judeţean sau biroul electoral de sector confirmă, la solicitarea telefonică a preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, că au fost înscrişi în listele electorale speciale.

Alegătorii comunitari care în ziua de referinţă se află în străinătate votează pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European numai dacă se regăsesc în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde alegătorii comunitari înscrişi în listele electorale speciale.

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau prenumele şi numele candidatului independent pe care îl votează.

Legea menţionează că sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, cele pe care nu a fost aplicată ştampila "VOTAT" sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere.

Votul este considerat valabil în cazul în care, deşi ştampila aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă.

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.

Alegătorul care din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.

După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară, şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Legea prevede că îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea "VOTAT", dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial.

Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare care aplică pe actul de identitate sau, după caz, pe documentul de identitate al alegătorului ştampila cu menţiunea "VOTAT" şi data scrutinului sau, după caz, un timbru autocolant cu menţiunea "VOTAT" şi data scrutinului.

Legea prevede că preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

De asemenea, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice, durata totală a suspendărilor neputând depăşi o oră.

În timpul suspendării, nu pot părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare în acelaşi timp, iar urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral al secţiei de votare vor rămâne sub pază permanentă.

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, preşedintele secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoţită de copii ale unor acte medicale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială.

Potrivit prevederilor legale, urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare şi numai în raza teritorială arondată la respectiva secţie de votare, iar alegătorii care votează cu acestă urnă sunt trecuţi în listele speciale.

Aceeaşi urnă specială va fi folosită şi în cazul persoanelor reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau a persoanelor care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale.

Votarea se încheie, potrivit legii, la ora 21.00, când preşedintele biroului electoral al secţiei de votare dispune închiderea sălii unde se votează.

Totuşi, alegătorii care la ora 21.00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

După închiderea sălii unde se votează, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral, efectuează operaţiunile de numărare a buletinelor de vot şi de consemnare a rezultatului votării.

Pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale, pragul electoral de atribuire a mandatelor reprezintă partea întreagă din procentul de 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional, inclusiv cele primite de candidaţii independenţi.

În funcţie de numărul de voturi obţinute, BEC repartizează mandatele la nivelul circumscripţiei naţionale pentru listele care au trecut pragul electoral prin metoda d'Hondt.

Candidaţilor independenţi li se pot atribui mandate dacă au obţinut, fiecare în parte, un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral naţional, reprezentat de raportul dintre numărul total de voturi valabil exprimate la nivel naţional şi numărul de mandate de parlamentari europeni ce revin României.

Peste 50.000 de poliţişti şi jandarmi au fost mobilizaţi pentru alegerile europamentare, începând cu acest an încălcările prevederilor Legii 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, putând fi sancţionate şi de către jandarmi.

Dintre aceştia, 31.000 vor asigura paza secţiilor de votare, restul fiind angrenaţi, în special, în misiuni de ordine şi siguranţă publică, printre care paza buletinelor de vot de la momentul tipăririi până când acestea ajung în secţiile de votare şi prevenirea săvârşirii unor infracţiuni care au legătură cu procesul electoral.

Astfel, peste 17.000 de poliţişti vor asigura măsurile de ordine în ziua alegerilor europarlamentare, asigurând paza la 9.154 secţii de votare, din cele 18.127 de secţii existente în 14.516 de locaţii. Dintre aceştia, 9.532 de poliţişti vor fi angrenaţi în misiuni de ordine şi siguranţă publică.

Poliţia Română are, de asemenea, constituite rezerve de intervenţie, formate din 2.646 de poliţişti, care sunt pregătiţi să intervină dacă situaţia o va impune.

Totodată, au fost constituite echipe de specialişti pe diverse domenii, formate din 951 de poliţişti.

Alături de poliţişti au fost mobilizaţi pentru alegerile parlamentare peste 10.000 de jandarmi, care pot, potrivit noilor reglementări legislative, să constate contravenţii şi să aplice amenzi, precum şi peste 3.400 de poliţişti de frontieră, peste 4.600 de angajaţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi 1.800 de poliţişti comunitari.

La nivelul Capitalei, măsurile de ordine şi paza celor 1.222 de secţii de votare vor fi asigurate de peste cinci mii de poliţişti bucureşteni. Astfel, 2.444 de politişti vor fi mobilizaţi pentru paza locurilor unde sunt organizate secţii de votare, 2.180 de poliţişti vor acţiona pentru menţinerea ordinii şi siguranţei publice, iar 524 sunt rezerve.

Pentru ca procesul de votare să se desfăşoare în condiţii optime de ordine şi siguranţă, Poliţia Capitalei a anunţat că poliţiştii vor avea în vedere şi intensificarea măsurilor pentru combaterea comerţului stradal ilegal, supravegherea persoanelor cu comportament violent şi a bolnavilor psihic, prevenind acţiunile posibile ale acestora de tulburare a ordinii publice şi activităţii specifice alegerilor, măsuri de prevenire şi combatere cu fermitate a înşelăciunilor comise prin diferite moduri de operare, acostărilor de persoane, furturilor din poşete sau din buzunare, furturilor de şi din autoturisme şi de prevenire a comiterii altor infracţiuni a căror soluţionare este de competenţa Poliţiei.

Forţele de ordine vor acorda o atenţie deosebită pazei locurilor unde se păstrează buletinele de vot, ştampilele şi celelalte materiale destinate desfăşurării alegerilor membrilor din România în Parlamentul European, respectiv la secţiile de votare.

Totodată, poliţiştii de la cele 26 de secţii şi de la Serviciul de Poliţie Metrou vor acţiona pentru asigurarea liniştii publice pe mijloacele de transport în comun, în staţiile şi trenurile de metrou.

Brigada de Poliţie Rutieră şi Poliţia Sector 1 vor menţine ordinea publică şi siguranţa traficului rutier în zona adiacentă Biroului Electoral Central, din strada Ion Câmpineanu, din sectorul 1, până la încheierea activităţilor de votare, precum şi în zonele unde sunt secţii de votare.

De asemenea, tot pentru dumincă, în ziua alegerile europarlamentare, Jandarmaria Capitalei a mobilizat pentru măsurile de ordine 800 de jandarmi.

Începând cu acest an, jandarmii au noi competenţe pe timpul desfăşurării campaniei electorale şi a alegerilor europarlamentare. Astfel, potrivit OUG 11/2009, ofiţerii şi subofiţerii jandarmi pot să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni contravenţionale, cuprinse între 1.000 şi 10.000 de lei, pentru nerespectarea faptelor prevăzute de Legea 33/2007 privind organizarera şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

În scopul coordonării şi monitorizării activităţilor derulate de structurile MAI, la nivelul Aparatului Central funcţionează permanent Centrul Operaţional de Comandă.