Peste 50% din actele Guvernului sunt ordonanţe de urgenţă

În perioada ianuarie-mai 2009, Guvernul a adoptat 110 proiecte de acte normative, dintre care 59 ordonanţe de urgenţă, 46 proiecte de legi şi 5 ordonanţe simple emise în baza legii de abilitare, în luna ianuarie, se arată într-un document ministerial obţinut de MEDIAFAX.

Din totalul celor 110 iniţiative legislative aprobate de Guvern, doar 27% reprezintă proiecte pentru care Executivul şi-a anunţat intenţia de a le promova potrivit Programului său legislativ.

Din analiza comparativă a numărului şi structurii iniţiativelor legislative adoptate de Guvern în perioada de referinţă, rezultă că 53% reprezintă ordonanţe de urgenţă, 42% proiecte de legi şi 5% ordonanţe simple.

Raportat la guvernările precedente, numărul ordonanţelor de urgenţă emise de actualul Cabinet depăşeşte actele similare adoptate de Guvernul Tăriceanu în perioada ianuarie-mai 2005 (44 ordonanţe de urgenţă) şi este de aproape trei ori mai mare decât cel al ordonanţelor aprobate de Executivul CDR în ianuarie-mai 1997 (22 acte).

Guvernul Năstase a aprobat, în intervalul ianuarie-mai 2001, un număr de 80 de ordonanţe de urgenţă.

În document se mai arată că, din totalul celor 116 măsuri legislative propuse în Programul legislativ al Guvernului, până în prezent au fost prezentate şi aprobate de Executiv numai 25 de proiecte, reprezentând un grad de realizare de 21% din total, celelalte proiecte fiind în diferite stadii de elaborare la iniţiatori. În acest interval, Guvernul a mai iniţiat 5 proiecte care aveau termene de realizare în alte perioade ale anului.

Cele mai multe proiecte nerealizate din categoria celor propuse în Programul legislativ sunt înscrise în dreptul Ministerului Agriculturii (18), Ministerului Finanţelor (10) şi Ministerului Muncii (9). Instituţiile care nu au realizat niciun proiect dintre cele prevăzute în Programul legislativ sunt Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Culturii, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului.