Petru Flip: Declaraţia privind susţinerea Ucrainei va fi trimisă statelor europene şi Rusiei

Declaraţia, care exprimă „susţinerea deplină pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional”, va fi trimisă „pe canale diplomatice, oficiale, către ţările interesate din spaţiul european, către ţările membre ale UE, Radei Ucrainei şi celor două Camere ale Federaţiei Ruse, pentru că este un punct de vedere politic important”, a precizat Petru Filip, într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor, Laszlo Borbely.

Filip a declarat că asistăm „la o agresiune a unei ţări împotriva unei alte ţări”, iar referendumul care va avea loc în această lună în Crimeea este „un lucru care poate fi îngrijotător, pentru că începerea unui Război Rece în zonă nu poate decât să creeze o stare de tensiune suplimentară”.

Prin această Declaraţie, România solicită găsirea unei soluţii paşnice, politice în zonă, iar interesele populaţiei rusofone să fie apărate „cu mijloace democratice, aşa cum se întâmplă în tot spaţiul european civilizat”, a mai spus Petru Filip.

Zelenski: Ucraina va purta vineri discuții „aprofundate” privind contingentul de trupe străine

Războiul din Ucraina, ziua 1131. Ucraina va solicita modificări la noul acord privind mineralele cu SUA / Zelenski cere un răspuns puternic din partea aliaților la atacurile continue ale Rusiei

În acest sens, preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului a apreciat că Rada Ucrainei a făcut „un gest politic greşit”, abrogând legea care dădea dreptul minorităţilor să folosească limbile materne la nivel regional şi local. Este „un subiect delicat cu care România nu poate fi de acord, pentru că şi România are o minoritate importantă. Minoritatea românească din Ucraina are dreptul în a-şi conserva valorile culturale proprii. Am solicitat şi prin această Declaraţie şi printr-o scrisoare directă adresată Comisiei de politică externă a Parlamentului Ucrainei dorinţa noastră de a se revedea, din punct de vedere legislativ, această modificare pe care Parlamentul a adoptat-o anul acesta”, a subliniat Filip.

La rândul său, preşedintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor, Laszlo Borbely, a declarat că România, fiind graniţa de est a UE şi a NATO, are „responsabilităţi foarte mari” în situaţia actuală dificilă.

În opinia sa, Declaraţia este importantă pentru a da „un semnal foarte clar” în ceea ce priveşte susţinerea pentru drumul european al Ucrainei.

Potrivit documentului, România se oferă să acorde „asistenţă şi susţinere concrete Ucrainei, pe calea experienţei şi lecţiilor învăţate de România în procesul său de aderare, în eforturile sale de asociere politică şi economică la Uniunea Europeană”.

Redactarea declaraţiei a fost stabilită după ce ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a fost audiat, săptămâna trecută, în comisiile reunite de politică externă.

„Trebuie să avem un punct de vedere foarte clar şi ferm, şi până acum am avut-o. Trebuie să ne corelăm şi Parlamentul trebuie să aibă un cuvânt de spus (…) pe de o parte să avem o atitudine fermă în legătură cu acest act de agresiune care s-a întâmplat în ultimele zile, să avem o atitudine fermă şi faţă de soarta comunităţilor etnice din Ucraina, comunitatea românească, comunitatea maghiară şi alte comunităţi etnice. Ne pare rău că prima decizie a Parlametului nou creat a fost să retragă acea lege a limbilor regionale”, a declarat, la 4 martie, Laszlo Borbely.