Principalele subiecte abordate în cadrul întrevederii au fost cooperarea regională în Europa de Sud-Est – cu accent asupra deţinerii de către România a Preşedinţiei în exerciţiu a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) -, stadiul şi perspectivele procesului de extindere a Uniunii Europene şi Parteneriatul Estic, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe.
În cadrul discuţiei, şeful diplomaţiei române a subliniat „importanţa cooperării regionale pentru identificarea şi implementarea de proiecte care să contribuie la consolidarea relaţiilor dintre ţările regiunii, precum şi la dezvoltarea pe ansamblu a Europei de Sud-Est”.
Au fost trecute în revistă ultimele evoluţii legate de procesul de extindere, prilej cu care ministrul Titus Corlăţean a subliniat că Bucureştiul rămâne „un promotor activ al perspectivei europene a statelor care au voinţa şi capacitatea de a îndeplini criteriile de aderare la UE”.
Tot joi, şeful diplomaţiei române a avut mai multe întrevederi cu omologi din Africa, accentul fiind pus pe relaţiile economice.
Titus Corlăţean i-a transmis ministrului afacerilor externe şi al cooperării al Republicii Islamice Mauritania, Ahmed Ould Teguedi, interesul României pentru „redinamizarea relaţiilor de cooperare în domeniul economic, identificarea de noi modalităţi de stimulare a investiţiilor reciproce, precum şi disponibilitatea operatorilor economici români de implicare în realizarea unor proiecte economice majore în Mauritania”.
Potrivit MAE, oficialul român a evidenţiat facilităţile pe care le oferă Bucureştiul investitorilor străini şi sectoarele economice unde România beneficiază de expertiză şi avantaj comparativ în regiune.
De asemenea, ministrul afacerilor externe a avut, joi, o întâlnire cu Kasiviswanathan Shanmugam, ministrul afacerilor externe al Republicii Singapore, deţinător şi al portofoliului justiţiei.
Printre subiectele abordate a fost amintit şi cazul fostului consul român la Singapore, părţile informându-se asupra stadiului desfăşurării procedurilor judiciare cu accentuarea ideii, de ambele părţi, că justiţia trebuie să îşi urmeze cursul, fără niciun fel de ingerinţe şi cu respectarea deplină a independenţei exercitării actului de justiţie, informează MAE.