Piloţii ucraineni vor fi antrenaţi în România să piloteze F-16. Decizie luată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării

Primul subiect discutat în cadrul CSAT a vizat obiectivele României la Summitul NATO, care se va desfăşura la Vilnius, în perioada 11-12 iulie 2023. Reuniunea urmăreşte reconfirmarea unităţii şi solidarităţii aliate şi, totodată, va analiza progresele înregistrate în punerea în aplicare a deciziilor Summitului NATO din 2022, de la Madrid, cu accent pe consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare şi a răspunsului NATO la ameninţarea reprezentată de Rusia, continuarea adaptării Alianţei şi avansarea pe linia integrării euroatlantice a Ucrainei.

„Summitul din Lituania va prilejui astfel discutarea consecinţelor agresiunii militare ruse asupra Ucrainei şi a impactului mai larg al acestui război la nivel global, teme care vor fi abordate fie în format aliat, fie alături de partenerii din Vecinătatea Estică, din Balcanii de Vest sau din regiunea Asia-Pacific. La Vilnius, preşedintele Klaus Iohannis va aduce din nou în prim-plan aspecte care ţin de securitatea regiunii Mării Negre, un subiect de interes strategic atât pentru România, cât şi pentru întreaga securitate euroatlantică, aşa cum a fost consacrat anul trecut la Summitul de la Madrid, tot la propunerea României. În cadrul CSAT, a fost subliniată importanţa Summitului NATO de la Vilnius în privinţa luării unor decizii suplimentare privind descurajarea şi apărarea pe Flancul Estic, de natură să marcheze o etapă importantă în ce priveşte adaptarea militară pe termen mediu şi lung şi care se referă la asigurarea forţelor, capabilităţilor, planurilor şi structurilor necesare unei Apărări Înaintate eficiente, coerente şi unitare pe întregul Flanc Estic”, transmite Administraţia Prezidenţială într-un comunicat de presă.

Acestea sunt decizii pentru care România lucrează constant şi care vor putea contribui la atingerea unui înalt nivel de securitate şi apărare pentru ţara noastră.

România este pregătită să contribuie la efortul aliat atât din postura de stat gazdă al unor structuri multinaţionale NATO, cât şi prin suplimentarea la 2,5% din PIB pentru Apărare, începând cu acest an.

De asemenea, Summitul NATO va urmări totodată consolidarea angajamentului aliat faţă de Ucraina, inclusiv prin asumarea unui nivel superior de interacţiune prin dialog politic mai intens şi de pe poziţii de egalitate. Astfel, se va marca, la Vilnius, transformarea Comisiei NATO-Ucraina într-un format care va duce la un dialog mai aprofundat şi mai structurat - Consiliul NATO-Ucraina.

„România a fost şi va continua să fie un susţinător activ al aspiraţiilor euroatlantice ale Kievului, fapt evidenţiat şi prin Declaraţia comună pentru susţinerea de către ţara noastră a perspectivei euroatlantice a Ucrainei, semnată de către Preşedintele Klaus Iohannis şi Preşedintele Volodîmîr Zelenski în marja Summitului Comunităţii Politice Europene din Republica Moldova, din 1 iunie. Totodată, România va continua să acorde atenţie specială şi să încurajeze menţinerea angajamentului sporit al aliaţilor în raport cu partenerii vulnerabili din Vecinătatea Estică, în special Republica Moldova, unde riscurile de securitate au crescut odată cu războiul declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei. Securitatea Republicii Moldova şi cea a Ucrainei sunt conectate, securitatea celor două state fiind legată de securitatea transatlantică”, mai arată Administraţia Prezidenţială.

Totodată, România a fost şi rămâne un susţinător constant al politicii Uşilor Deschise a NATO, şi, în acest sens, va continua să sprijine activ aderarea Suediei la Alianţă.

„Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării au aprobat obiectivele României la Summitul NATO de la Vilnius. Totodată, în cadrul şedinţei CSAT a fost analizată şi implicarea României într-un proiect transatlantic nou, şi anume crearea în ţara noastră a unei facilităţi de instruire a piloţilor pentru operarea avioanelor F-16. Împreună cu alţi aliaţi şi cu compania care proiectează acest avion de luptă, va fi creat, în România, un hub regional pentru antrenamentul piloţilor care vor zbura pe aceste avioane. Aici vor fi pregătiţi piloţii români care operează aeronave F-16, urmând ca facilitatea să fie deschisă ulterior şi participării piloţilor din statele aliate şi partenere NATO, inclusiv din Ucraina. Acest hub regional de instruire va acoperi cerinţele de pregătire din partea aliaţilor şi a partenerilor regionali, ceea ce va conferi României poziţionarea ca lider regional în domeniul instruirii piloţilor F-16, contribuind astfel la creşterea coeziunii, demonstrarea unităţii şi întărirea posturii de descurajare şi apărare euroatlantică”, potrivit comunicatului citat.

Tot în cadrul şedinţei de joi, membrii Consiliului au aprobat forţele Armatei României şi ale Ministerului Afacerilor Interne care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2024.

„Astfel, Armata României va putea pune la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2024, un efectiv de 5.646 militari şi civili, dintre care 2.526 vor participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, iar 3.120 de militari se vor afla în aşteptare pe teritoriul naţional, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin. Ministerul Afacerilor Interne va putea participa la astfel de misiuni şi operaţii cu 2.462 militari şi poliţişti, dintre care 359 vor participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, iar 2.103 vor fi în aşteptare pe teritoriul naţional, dislocabili la ordin. Elementul de noutate îl reprezintă suplimentarea participării cu o companie stat major şi deservire la operaţia EUFOR Althea, în teatrul de operaţii Bosnia şi Herţegovina. România va deveni astfel cel mai mare contribuitor cu trupe în cadrul operaţiei, cu un efectiv de peste o mie de militari, atât dislocaţi în teatru, cât şi în cadrul rezervelor operaţiei”, mai arată Preşedinţia.