Plenul Camerei, suspendat din lipsă de cvorum, fără a se da vot în cazul Diniţă

Zgonea a precizat că, după verificarea cu ajutorul cartelelor de vot, s-a constatat că în sala de şedinţă erau prezenţi doar 116 deputaţi.

El a menţionat că va convoca plenul Camerei pentru săptămâna viitoare, luni, la ora 15.00.

"Având în vedere aceste chestiuni care sunt strict legate de incompatibilităţi, cereri de ridicare a imunităţii, de arestare preventivă şi cele stabilite de către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor de astăzi, convoc plenul Camerei Deputaţilor săptămâna viitoare, luni, la ora 15.00. Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite toţi colegii pentru a vota pentru moţiunea simplă, suntem în procedura de vot pentru cererea de arestare preventivă a deputatului Ion Diniţă şi până atunci sper că şi celelalte două proceduri care sunt trimise de către DNA să fie finalizate", a spus Zgonea.

Liderul deputaţilor PNL, George Scutaru, a acuzat PSD, luni, în plen, de blocarea justiţiei, el afirmând că social-democraţii vor amâna şi votul în Comisia Juridică în cazurile Hrebenciuc şi Adam, în replică Valeriu Zgonea sugerând că Victor Paul Dobre este cel care a vrut să intervină la el.

"În Parlament în partea dreaptă sunt cei care apără Justiţia, care luptă împotriva corupţiei, care nu susţin nici mafia pădurilor, nici pe cei care fac trafic de influenţă, în partea stângă avem mulţi parlamentari care sunt mai mult la bufet decât în plen", a afirmat Scutaru.

El a arătat că Victor Ponta a spus că nu participă şi nu a participat niciodată la votul de încuviinţare a arestării preventive a deputaţilor Adam şi Hrebenciuc, dar a fost prezent, alături de miniştrii PSD când s-a respins arestarea preventivă a lui Vlad Cozma."

"Domnul Ponta, împreună cu toţi miniştrii PSD, au fost în păr prezenţi în 17 februarie când au votat împotriva arestării lui Cozma. Singurul lucru care puteţi să-l spuneţi cu adevărat este că astăzi doriţi blocarea justiţiei cum veţi face şi mâine în Comisia Juridică, când, sub pretextul că aveţi prea multe documente de citit, veţi amâna un vot în Comisia Juridică. Este stilul pe care PSD îl arată foarte bine de luni de zile când vorbim de Justiţie", a afirmat Scutaru.

În replică, Valeriu Zgonea a spus că atunci când a fost vorba de modificarea Statutului deputaţilor şi senatorilor pentru stabilirea de termene precise în cazul ridicării imunităţii şi arestării preventive, cei care s-au opus au fost de la PNL şi PDL.

"Atunci când a fost vorba de modificarea Statutului deputaţilor şi senatorilor să tăiem din privilegiile parlamentarilor, să punem date predictibile şi nişte proceduri transparente cu privire la ridicarea imunităţii sau de reţinere preventivă, am avut câţiva colegi care s-au opus şi au făcut tot felul de jocuri. Sunt înregistrate persoanele care au luat cuvântul şi au blocat şi atunci trebuie să ne uităm care sunt aceste persoane (...). cele care cu adevărat adevărat au probleme cu justiţia, că nu e Victor Paul Dobre de la mine şi nu am venit la mine în birou, că la mine în birou nu se vorbeşte aşa ceva, că nu mă cheamă pe mine Victor Paul Dobre, nu sunt eu Sorin Roşca Stănescu care scriam editoriale şi înjuram că procedurile devin trasparente şi predictibile. Nu eu îi protejam pe Dan Păsat sau Monica Iacob Ritzi, s-ar părea că memoria nostră este selectivă, nu pe mine mă chema Haşotti ca să ţip că nu e bun Regulamentul şi să găsesc tertipuri de a sta la hotel", a spus Zgonea.

El a adăugat că i-ar fi ruşine în locul grupului parlamentar PDL care a tergiversat modificarea Statutului, contestându-l la Curtea Constituţională, pentru a nu exista transparenţă şi predictibilitate.

"Mie mi-ar fi ruşine, grup parlamentar PDL care am contestat Statutul la Curtea Constituţională, ca să nu existe transparenţă, să fie ca pe vremea lui Anastase, să stăm 11 luni pe un dosar. Uităm. Că dă bine la presă, uităm că nu venim decât azi şi pe urmă chiulim în masă. Eu nu vă cer decât respect faţă de dumneavoastră. Vă rog să vă aduceţi aminte de câte ori vă uitaţi în oglindă de câte ori aţi semnat în numele colegilor dvs. să faceţi cvorum pentru colegii dvs. Eu nu am nicio ruşine şi mă uit în oglindă cu respect", a mai spus Zgonea.

Scutaru a declarat, ulterior, că deputaţii PSD au absentat în bloc de la şedinţa de luni ca Camerei Deputaţilor, suspendată din lipsă de cvorum, astfel încât nu a putut fi încuviinţată solicitarea de arestare preventivă a deputatului Ion Diniţă.

"Din totalul de 116 deputaţi prezenţi, înregistraţi conform evidenţei electronice, dintre deputaţii PNL au fost prezenţi 42, de la PDL-16, neafiliaţi-9, din partea minorităţilor naţionale 6 deputaţi, ai UDMR-8, în timp ce de la PSD au venit doar 17 deputaţi, de la UNPR-8, de la PC-6, iar de la PPDD-4. Astfel, absenţa în bloc a parlamentarilor PSD de la votul pentru încuviinţarea arestării deputatului Diniţă a făcut ca şedinţa de plen să fie suspendată din lipsă de cvorum", a declarat Scutaru.

Camera Deputaţilor nu a putut, luni, lua o decizie în privinţa arestării preventive a depuatatului Diniţă, din cauza lipsei cvorumului.

Ridicarea imunităţii deputatului Ion Diniţă nu a întrunit numărul necesar de voturi în Comisia juridică a Camerei, astfel că raportul în acest caz menţionează că decizia aparţine plenului.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cere aviz de la Camera Deputaţilor pentru încuviinţarea reţinerii şi a propunerii de arestare preventivă a deputatului Ion Diniţă - acuzat de complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită în dosarul preşedintelui CJ Braşov, Aristotel Căncescu.

Solicitarea DNA va fi înaintată Parchetului instanţei supreme, care o va transmite Minsterului Justiţiei, pentru ca acesta să o înainteze Camerei Deputaţilor, în vederea obţinerii avizului.

Potrivit procurorilor, cercetarea în stare de libertate a lui Diniţă prezintă pericol pentru ordinea publică, pericol derivat din modalitatea şi împrejurările săvârşirii infracţiunilor, întinderea în timp a activităţii infracţionale, urmarea produsă (consecinţe deosebit de grave) şi calitatea publică a persoanelor implicate în activitatea infracţională cercetată în cauză, care generează un mare impact în rândul opiniei publice cu privire la modalitatea în care unele persoane având funcţii de demnitate publică, înţeleg să îşi exercite funcţia.

"Încuviinţarea cererii de arestare preventivă a fost formulată şi în considerarea faptului că, lăsarea în libertate a inculpatului, ar influenţa negativ activitatea de urmărire penală, existând riscul real al influenţării martorilor/suspecţilor, dovadă fiind calitatea acestuia, relaţia cu coinculpatul Căncescu Aristotel Adrian", mai susţine DNA.

Deputatul Ion Diniţă este cercetat pentru complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită în dosarul lui Aristotel Căncescu, după ce Consiliul Judeţean Braşov ar fi fost prejudiciat, în urma plăţilor nelegale făcute firmei parlamentarului, cu peste 7,6 milioane de euro.

În documente din dosar, obţinute de MEDIAFAX, anchetatorii subliniază că SC Gotic SA, a deputatului Diniţă, era una dintre firmele "de casă" ale Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, "calitate" rezultată din numărul contractelor atribuite, modalitatea de atribuire - cu modificarea ulterioară a preţului -, precum şi din conţinutul convorbirilor interceptate cu autorizarea instanţei în cauză.

Pe de altă parte, conform aceloraşi documente, în aceeaşi încercare de recuperare a prejudiciilor prin atribuiri în continuare de lucrări în mod abuziv, cu nerespectarea legii în materia achiziţiilor publice, vicepreşedintele CJ Braşov, Mihai Pascu, a avut, din dispoziţia lui Aristotel Căncescu, mai multe întâlniri cu Ion Diniţă, "pentru a-l determina să accepte noi contracte, cu condiţia ca o parte din bani să fie returnaţi pentru recuperarea prejudiciilor din contractele anterioare".

În aceleaşi documente, anchetatorii precizează că, din cercetările făcute până la acest moment rezultă că preşedintele CJ Braşov a oferit firmei lui Diniţă, cu sprijinul şi prin complicitatea vicepreşedintelui instituţiei şi a funcţionarilor cu funcţii de conducere din CJ Braşov, două contracte. Primul, încheiat în 2006, a vizat lucrări de reabilitarea DJ131C km 17+000 – 29+050 Racoş- Rupea, iar al doilea, din 2007, reabilitarea sectorului de drum Augustin-Racoş-Şercaia.

"Prejudiciul total cauzat bugetului Consiliului Judeţean Braşov prin achitarea în mod nelegal din dispoziţia abuzivă a inculpatului Căncescu Aristotel a unor sume aferente lucrărilor executate de SC Gotic SA ca urmare a derulării contractelor nr. 8789/10.11.2006, privind lucrările de reabilitarea DJ131C km 17+000 – 29+050 Racoş - Rupea şi nr. 69/20.09.2007, privind lucrările de întreţinere, reparaţii şi salubrizare a drumurilor judeţene din Braşov( întreţinere şi salubrizare în sezonul rece -deszăpeziri precum şi întreţinerea şi reparaţii pe timp de vară), este de 32.983.878,71 lei cu TVA, echivalentul a 7.672.228,32 euro", se menţionează în documentele din dosar.

Procurorii anticorupţie detaliază plăţile făcute firmei lui Diniţă, precizând astfel că firma deputatului a primit un milion de lei, sumă considerată exorbitantă de către DNA, în schimbul a două straturi de asfalt turnate pe doi kilometri de drum în localitatea Racoş, după care Costea Viorel, director al Direcţiei de Administrare Drumuri şi Poduri din cadrul Consiliului Judeţean, a întocmit un referat prin care a propus alocarea unei alte sume de 2.900.000 lei, pentru plata aceloraşi lucrări. Costea este cercetat şi el în acest dosar, pentru abuz în serviciu.

"Practic, cei 2 km ai drumului din incinta localităţii Racoş, pe care SC Gotic SA a turnat timp de 6 luni, două straturi de asfalt, au fost plătiţi de către Consiliul Judeţean Braşov cu suma de 1.000.000 lei +2.900.000 lei, deşi nu a existat vreun contract nou sau vreun act adiţional la contractul iniţial (nr. 8798/10.11.2006) şi nici măcar un act de recepţie al pretinselor lucrări efectuate pentru care deja fusese achitată suma exorbitantă de 1 milion lei", se arată în documentele anchetatorilor.

Potrivit DNA, în schimbul a două contracte acordate de Consiliul Judeţean Braşov firmei lui Diniţă, aceasta "a virat în tranşe de bani, în perioada 15.11.2006 - 29.06.2007, ce au totalizat 384.750 lei, către SC Canaris SRL, societate deţinută de Căncescu Aristotel Adrian".

"În cazul ambelor contracte, achitate prin ordine de plată semnate de inculpatul Căncescu Aristotel, Consiliul judeţean a fost prejudiciat fie prin majorarea nelegală, abuzivă, a preţului contractelor, prin încheierea unor acte adiţionale, fie prin decontarea unor lucrări neefectuate sau care au fost decontate de două ori", se mai precizează într-un comunicat remis MEDIAFAX de DNA.

În acest dosar, preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu, a fost reţinut luni seară, de procurorii anticorupţie, după ce a fost audiat mai multe ore la DNA Braşov.

Aceeaşi măsură preventivă a fost dispusă în cazul administratorul public al judeţului, Radu Ispas, şi al lui Gabriel Bâgiu, administrator al SC Ramb Sistem SRL.

Căncescu şi Bâgiu au fost prezentaţi, marţi, instanţei supreme, cu propunerea de arestare preventivă. Propunerea a fost respinsă, cei doi urmând să fie cercetaţi sub control judiciar. Tot sub control judiciar este cercetat Ispas.

Potrivit anchetatorilor, vicepreşedintele CJ Braşov, Mihai Pascu, este cercetat şi el, pentru abuz în serviciu şi instigare la tentativă la această infracţiune.