PNL depune, marţi, moţiunea de cenzură la adresa Guvernului Dăncilă. Semnatarii au acceptat să voteze la vedere

Toţi cei 237 de parlamentari care au semnat moţiunea de cenzură iniţiată de PNL au acceptat să voteze la vedere în momentul în care moţiunea va fi dezbătută în Parlament, a anunţat Adrian Oros, vicepreşedinte al PNL.

PNL, USR, PMP, UDMR, ALDE, cât şi o parte a grupulului parlamentar al minorităţilor naţionale, au semnat moţiunea de cenzură. De asemenea, câţiva aleşi ai PSD au semnat pentru demersul opoziţiei.

Parlamentarii Pro România s-au arătat şi ei dispuşi să suţină moţiunea la votul în Parlament.

Numele moţiunii de cenzură iniţiată de PNL este „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis urgent”. În textul documentului obţinut de MEDIAFAX, Opoziţia vorbeşte despre şansele pe care România le-a ratat în perioada guvernării PSD şi despre „incompetenţa” premierului Viorica Dăncilă.

Partidele de Opoziţie susţin, în textul moţiunii de cenzură, că Guvernul Dăncilă poate fi numit „guvernul şanselor ratate pentru România”. Totodată, în document este precizat că România a pierdut aproape 6,4 miliarde de euro din fondurile europene alocate ţării noastre.

O altă „ratare” amintită de partidele de opoziţie în moţiune vizează autostrăzile. Încă un motiv pentru demiterea Guvernului Dăncilă îl reprezintă taxele introduse prin Ordonanţa „Lăcomiei”. Şi noul an şcolar este un argument al Opoziţiei invocat în moţiunea de cenzură.

Opoziţia îi reproşează premierului Viorica Dăncilă că nu a eliminat recursul compensatoriu, astfel au fost eliberate persoane condamnate pentru infracţiuni cu violenţă, care între timp au şi recidivat.

Formaţiunile din Opoziţie propun ca soluţie un guvern mai suplu, cu doar 15 ministere, o echipă formată din oameni competenţi.

„Putem să anticipăm încă de acum faptul că soluţia benefică pentru România înseamnă un guvern suplu, european, cu 15 ministere, format dintr-o echipă de oameni competenţi, care au demonstrat profesionalism, integritate şi responsabilitate în întreaga lor carieră. Soluţia după demiterea Guvernului PSD mai înseamnă adoptarea unui program de guvernare responsabil, orientat către dezvoltarea şi modernizarea ţării şi către prosperitatea reală a fiecărui român. Astfel, vom putea reaşeza România pe drumul ei firesc: prin investiţii publice majore, prin utilizarea fondurilor europene, printr-o creştere economică solidă bazată pe producţie şi exporturi, prin servicii publice de cea mai bună calitate”, arată textul moţiunii de cenzură.

De cealaltă parte, preşedintele PSD Viorica Dăncilă a declarat, luni, că moţiunea de cenzură nu va trece.

„Aceşti oameni duc o luptă totală cu tot ce e în interesul României. La fel ca partidele de dreapta, oamenii noi, care s-au chinuit luni de zile să se pună de acord pentru textul moţiunii de cenzură şi dărâmarea guvernului - la fel de haotic ca acum 3 luni, la fel de slab, la fel de dăunător pentru români şi societate. (...) Ca să fie clar: această moţiune nu va trece!”, a explicat premierul.

Care sunt efectele moţiunii de cenzură

În cazul în care moţiunea de cenzură primeşte votul în Parlament, atunci este retrage votul de încredere al Legislativului pentru Guvern.

Potrivit Legii 90/2001 privind funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, principala consecinţă este aceea că Executivul nu mai poate emite ordonanţe de urgenţă sau propuneri legislative către Parlament, dacă este retras votul de încredere în Parlament prin moţiune de cenzură.

„În cazul încetării mandatului sau, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continua să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege. În situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul poate iniţia proiecte de lege pentru ratificarea unor tratate internaţionale, proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi proiectul de lege privind responsabilitatea fiscală”, conform legii menţionate.

Şi articolul 110, alineatul 2, din Constituţie spune că „Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile”.

În astfel de situaţie sunt aplicabile prevederile articolului 103, în care şeful statului „desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.

„Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului”, mai arată acelaşi articol din Legea fundamentală.

Totodată, „programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, conform articolului 103 din Constituţie.

„Guvernul al cărui mandat a încetat (...) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”, mai prevede Legea fundamentală.