PNL: Guvernul Ponta aruncă industria turismului în haos, prin impozitarea bacşişului

”Nu este altceva decât o nouă taxă în turism. Acest tip de impozit nu poate fi introdus de pe o zi pe alta, pentru că priveşte întreaga industrie de servicii a României şi trebuie reglementat şi pus în dezbatere publică, înainte de a fi aplicat. Acest impozit duce industria turismului în haos, înainte de începerea sezonului”, a afirmat deputatul liberal, despre decizia Guvernului de a legifera bacşişul, care va fi evidenţiat pe un bon fiscal separat, printr-o Ordonanţă de urgenţă emisă în şedinţa de Guvern de miercuri.

Tararache a precizat că, prin ”această nouă găselniţă” a lui Victor Ponta, veniturile angajaţilor din turism vor scădea şi costurile operatorilor din turism vor creşte, pentru că vor fi nevoiţi să angajeze persoane care să se ocupe de acest registru unic introdus de noua reglementare a Executivului.

”Acestea sunt costuri care ţin strict de operaţiunea impozitării bacşişului. De fapt, acest imposit va reprezenta o nouă bătaie de cap pentru angajatori şi angajaţi, şi îmi este teamă că va fi folosit ca un pretext, de unii reprezentanţi ai ANAF”, a mai spus Mihai Tararache.

El a dat şi exemple de domenii unde va fi foarte greu de implementat acest sistem de impozitare a bacşişului, respectiv pizza delivery, serviciile de taxi, de food delivery, sau saloanele de frizerie şi coafor.

”Ponta aruncă în haos o întreagă industrie a turismulului, cu câteva zile înainte de începerea sezonului turistic. În câteva zile nu poţi implementa aceste măsuri”, a mai declarat el.

Deputatul PNL a acuzat Guvernul că alungă turiştii români peste graniţe şi că devine, astfel, ”inamicul numărul unu al turismului românesc”.

Tararache a mai afirmat că Guvernul tergiversează şi aplicarea legii privind introducerea voucherelor de vacanţă.

El a precizat că, deşi este o lege votată anul trecut de Parlament şi care trebuia să aibă normele de aplicare gata la 1 ianuarie 2015, fiind aşteptată atât de operatorii din turism cât şi de toţi românii, fie din sectorul bugetar sau cel privat, Guvernul, cu premeditare, tergiversează aplicarea prevederilor acestei legi.

”Se invocă motive false pentru ca salariaţii din România să nu poată beneficia de acest bonus la salariu”, a arătat Tararache, adăugând că, potrivit operatorilor din turism, sectorul a pierdut peste 50 milioane de euro, de la începutul anului, din cauza neaplicării acestei legi.

Deputatul PNL a mai afirmat că secretarul de stat în Ministerul de finanţe, Attila Gyorgy a spus în comisia de industrii că ”Executivul nu şi doreşte ca anul acesta să se aplice această lege, pentru că nu sunt bani”.

Guvernul a decis să legifereze bacşişul, care va fi evidenţiat pe un bon fiscal separat, decizia fiind luată prin Ordonanţă de urgenţă aprobată miercuri şi urmând să fie aplicată de la data publicării actului în Monitorul Oficial.

Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar. Bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii, se arată în proiectul de ordonanţă de urgenţă a Guvernului.

Este interzis firmelor să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacşişului. Sumele încasate suplimentar, înregistrate fiscal şi contabil, se evidenţiază pe un bon fiscal distinct.

Firmele stabilesc, printr-un regulament de ordine interioară, dacă veniturile provenite din încasarea bacşişului rămân la dispoziţia lor sau constituie o sursă de alte venituri care se distribuie salariaţilor.

Impozitarea propusă vizează taxarea bacşişului ca profit al operatorului economic în cazul în care acesta nu se distribuie salariaţilor, respectiv cu 16% pe profit sau 3% pe venit în cazul microîntreprinderilor, bacşişul nefiind cuprins în sfera TVA.

Guvernul estimează că va colecta la bugetul de stat, în urma fiscalizării bacşişului, 154 milioane lei în acest an, 300 milioane lei anul viitor, 319 milioane lei în 2017 şi 338 milioane lei în 2018, respectiv 1,11 miliarde lei în circa trei ani şi jumătate.