PNL promite impozit 0 pentru toate pensiile după ce a criticat o iniţiativă similară ALDE-PSD-UNPR

Florin Cîţu, economist, candidat la Senat din partea PNL, a prezentat într-o conferinţă de presă câteva măsuri din programul pe care liberalii îl propun, afirmând că “este o provocare să faci un program economic astăzi în România având în vedere că suntem cea mai săracă ţară din Europa şi suntem acolo de vreo 26 de ani”.

PNL promite, potrivit programului economic, eliminarea impozitării tuturor pensiilor din România, “nu doar pentru pensii mai mici de 2000 de lei”. “Ni se pare cel puţin ciudat să mai impozitezi pensii după ce aceşti oameni au plătit pensii toată viaţa”, a afirmat Cîţu.

El a făcut referire la programul de guvernare al PSD, care promite că pentru pensiile care sunt egale sau mai mici de 2.000 de lei brut pe lună impozitul pe venit ar urma să fie eliminat, iar pentru cele care depăşesc această valoare, impozitul ar urma să scadă de la 16% la 10%. Astfel, 90% dintre pensionari nu vor mai plăti, potrivit social-democraţilor, niciun tip de impozit sau contribuţii.

Promisiunea PNL vine în contextul în care la începutul lunii septembrie Senatul a adoptat un proiect de lege de modificare a Codului fiscal prin care - alături de alte prevederi - nu se mai reţine impozitul de 16% din pensii pentru cele mai mari de 1.050 lei, iar contribuţiile la Sănătate sunt suportate din bugetul de stat. Iniţiativa aparţine Cristianei Anghel (ALDE), iar liberalii au criticat-o în plen, votând împotrivă.

Senatorul liberal Mariana Cîmpeanu a subliniat, de pildă, că deficitul la pensii este de patru miliarde de euro, 2,6% din PIB. De asemenea, ea s-a întrebat "cum Comisia de buget finanţe a dat întâi două avize de respingere şi acum în campanie electorală, bineînţeles că dăm un aviz pozitiv". ''Bătrânii au deja acest impozit scutit, sunt 3.800.000 de pensionari care au sub 1.000 lei. Pentru cine facem această scutire? Poate dacă o propunea PNL, o înţelegeam", a adăugat ea.

"Stă în sarcina noastră şi nu de acum şi undeva de la începutul anului să mai stăvilim un pic noianul de populism PSD-ist îmbrăcat uneori în poezii până la lacrimogene, alteori în argumente pseudovalide", a arătat în timpul dezbaterilor în plen şi senatorul liberal Dorin Dobra.

Cîţu a reamintit că liberalii mai propun şi reducerea cotei TVA la 16%, precum şi reducerea contribuţiilor pentru angajaţi şi angajator la 16%. “Cel mai sustenabil mod de a creşte salariile este prin reducerea fiscalităţii. (Reducerea contribuţiilor pentru angajaţi şi angajator la 16% -n.r.), în primul rând, imediat creşte salariul net cam cu 4% pentru salariul mediu pe economie, dar în acelaşi timp reduce povara fiscală cu 8% pentru angajator, pentru un salariu mediu pe economie. Cifra 16 pentru noi devine de fapt un simbol, venit, profit, contribuţii şi TVA, totul la 16%, ne apropiem de o cotă unică în acest fel”, a explicat Cîţu. Acesta a mai spus că România colectează din TVA doar 40% din suma care ar trebui. “O reducere la 16% elimină natural evaziunea fiscală. Nu trebuie să trimiţi Fiscul pe capul nimănui, nu trebuie să introduci legi, constrângeri noi”, a apreciat liberalul.

Liberalii promit şi termene mai scurte pentru intrarea şi ieşirea de pe piaţă a agenţilor economici, Cîţu afirmând că “agenţii economici se ascund cu ajutor legii de multe ori sau abuzează de lege şi rămân în piaţă şi ţin resurse blocate în sistem”, dar şi măsuri de transparentizare.

Pornind de la exemplul unor state precum Polonia, Austria şi Germania, PNL propune înfiinţarea unui fond român de dezvoltare urban-rural pentru finantarea celor proiecte pentru care nu se găsesc foduri europene şi nici bani de la buget, precum centura Bucureştiului sau autostrada Târgul Mureş- Iaşi. “Soluţia (propusă de PNL-n.r.) este introdusă acum în Polonia, dar a fost folosită în Austria şi în Germania pentru construirea autostrăzilor. Înfiinţăm un fond român de dezvoltare urban-rural care are ataşată o bancă de investiţii. Ideea este foarte simplă, banca de investiţii este cea care emite pe baza proiectelor obligaţiuni. Se finanţează din sectorul privat, nu are legătură cu statul, finanţează aceste proiecte prin fondul urban-rural de investiţii. Noi estimăm proiecte de 11 miliarde de euro în următorii patru ani”, a susţinut economistul.