PNRR. Acuzaţii aduse de şefii a două Consilii Judeţene: a doua aglomerare urbană după Bucureşti, ignorată de Guvern

„Cu regret constatăm astăzi (vineri - n.r.) că regiunea Galaţi-Brăila, a doua aglomerare urbană după Bucureşti, care are o populaţie de aproape un milion de oameni, este ignorată de către Guvern. Cele mai mari porturi dunărene de pe teritoriul României, Galaţiul şi Brăila, au fost excluse din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ceea ce va accentua decalajul zonei în comparaţie cu celelalte regiuni. Asistăm cu stupoare la această <dezvoltare a României>, aşa cum arată ea din perspectiva Guvernului. O <dezvoltare> discreţionară, criteriul politic fiind baza împărţirii sumelor şi proiectelor de dezvoltare pentru judeţe, în fond o marginalizare a sud-estului României (zona Galaţi-Brăila). Şi în această parte a ţării investiţiile cuprinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt infime comparativ cu alte regiuni”, se arată în scrisoarea deschisă a celor doi preşedinţi de consilii judeţene adresată liderilor coaliţiei şi guvernului.

Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi şi Francisk Iulian Chiriac, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, trag un semnal de alarmă cu privire la modul în care Guvernul înţelege să dezvolte regiunile.

„Excluderea unei aglomerări urbane de aproape un milion de locuitori de la şansa finanţării şi a creşterii durabile este inadmisibilă, riscându-se astfel o izolare economică şi socială a zonei. Solicităm imperios ca proiectele zonei Brăila – Galaţi să fie prioritizate, iar finanţarea să se facă pe măsura importanţei şi necesităţii acestora, nicidecum pe baza culorii politice a aleşilor locali”, adaugă Fotea şi Chiriac.

Potrivit acestora, cele opt proiecte pe care Brăila le-a trimis (infrastructură rutieră judeţeană, spitalul judeţean, sală polivalentă, reabilitarea sediului Facultăţii de Inginerie) în valoare de 80 de milioane de euro nu se regăsesc în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

„Mai mult, în PNRR nu se regăseşte nici finanţarea drumurilor expres Brăila-Buzău, Brăila-Focşani şi nici a spitalului regional Galaţi -Brăila. Consiliul Judeţean Galaţi a trimis spre finanţare prin PNRR proiecte pe sănătate în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro. De asemenea, drumul expres Galaţi-Tecuci-Tişiţa, o investiţie cu o valoare de aproximativ 100 de milioane de euro, nu este trecut în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Toate tronsoanele amintite mai sus sunt extrem de importante pentru atragerea investiţiilor în această zonă a ţării. Proiectele sunt importante nu doar pentru locuitorii zonei Galaţi-Brăila, ci pentru întreaga regiune de sud-est a ţării şi, mai ales, pentru conectarea Moldovei, Munteniei şi Dobrogei. Atragem atenţia asupra faptului că şi brăilenii şi gălăţenii au dreptul să beneficieze de aceste fonduri, în aceeaşi măsură cu arădenii sau clujenii. Nu vom plăti şi noi rambursarea împrumutului pe care Guvernul îl va face pentru proiectele PNNR? Guvernul trebuie să dea dovadă de maturitate politică şi administrativă, tratând cu respect aceşti aproape un milion de oameni care trăiesc în regiunea noastră şi care plătesc taxe şi impozite. În numele a aproape un milion de oameni, vă cerem să nu excludeţi aceasta zonă din planul major de investiţii cu finanţare prin PNRR. Incompetenţa profundă de care a dat dovadă Guvernul României în scrierea Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă este inacceptabilă, mai ales când distribuirea fondurilor şi aprobarea proiectelor stau în pixul lacom al unui ministru”, încheie cei doi preşedinţi de consilii judeţene.