Politica în 2011, sub semnul alegerilor de anul viitor

Fiind an preelectoral, toate acţiunile partidelor din 2011 se vor orienta spre obiectivele electorale ale anului viitor. Dacă pentru opoziţie, criza economică va însemna o resursă de campanie, pentru putere aceasta va fi un serios handicap, în primul rând pentru că alegătorii sunt puternic afectaţi de măsurile de austeritate, iar pe de altă parte pentru că guvernanţii nu vor putea apela la obişnuitele "pomeni" electorale.

Totodată, principalul partid de guvernământ, PDL, se va confrunta şi cu alegerile interne. Congresul pentru alegerea noii conduceri a partidului, amânat pe tot parcursul anului precedent, urmează să aibă loc în primăvara acestui an. După alegerile din filiale, lipsite de emoţii şi surprize, întrucât democrat-liberalii au preferat varianta candidatului unic la şefia organizaţiilor, alegerile de la centru ar putea oferi ocazia unei minime competiţii. Până acum, premierul Emil Boc nu a anunţat dacă va candida pentru un nou mandat la şefia PDL, deşi este de aşteptat să nu se retragă. Printre posibilii combatanţi, până în prezent au fost vehiculate numele lui Vasile Blaga, văzut ca "mâna forte" a PDL, al lui Teodor Baconschi, proaspăt înscris în partid şi apreciat de către Traian Băsescu, sau al lui Gheorghe Falcă, exponent al tipului de "baron local pedelist". Oricum, este posibil ca, în condiţiile unei candidaturi a lui Boc pentru reînnoirea mandatului, PDL să prefere tot alegeri cu un competitor.

Alegeri urmează să aibă loc, în februarie, şi la UDMR. Liderul Uniunii din ultimii 18 ani, Marko Bela, a anunţat deja că nu va mai candida, considerând că a venit momentul pentru a face loc noii generaţii. Până acum, şi-au anunţat candidaturile consilierul prezidenţial Peter Eckstein Kovacs şi ministrul Culturii, Kelemen Hunor, cel din urmă părând a avea prima şansă.

De altfel, de rezultatul alegerilor din UDMR depinde şi fragilul echilibru al balanţei putere-opoziţie. Menţinerea coaliţiei guvernamentale depinde de aliatul UDMR, curtat însă constant şi de opoziţie, ale cărei demersuri nu pot avea succes fără trecerea formaţiunii maghiare de partea sa.

Coagularea opoziţiei inclusiv prin legitimarea la tribunal a alianţei PSD-PNL reprezintă un alt punct al agendei politice a anului 2011. Ideologic opuse, dar unite de conjunctura politică, PSD şi PNL nu au reuşit să acţioneze tocmai unitar în anul precedent. Şi apropierea anului electoral 2012 ar putea fi un obstacol în unificarea opoziţiei. Lideri social-democraţi susţin însă realizarea unei alianţe cu acte a celor două partide. Invitaţia este privită însă cu reticenţă de formaţiunea liberală, dar şi de preşedinţii celor două partide, Victor Ponta şi Crin Antonescu.

Indiferent de constituirea acestei alianţe, PSD şi PNL au anunţat deja că în primăvară vor încerca din nou răsturnarea Guvernului Boc, printr-o moţiune de cenzură. Social-democraţii şi liberalii speră să obţină de această dată şi sprijinul UDMR, pentru ca demersul să aibă succes. Într-o astfel de ipoteză, opoziţia analizează varianta punerii în aplicare a scenariului suspendării din funcţie a şefului statului, sperând ca, spre deosebire de anul 2007, acum, date fiind nemulţumirile populaţiei din cauza efectelor crizei economice, referendumul de demitere să aibă succes.

În rest, acţiunile opoziţiei se vor înscrie în aceeaşi notă ca şi în 2010: critici vehemente la adresa puterii, iniţiative legislative populiste şi moţiuni nenumărate.

Pentru toate partidele însă, desemnarea candidaţilor pentru alegerile locale din primăvara anului 2012 reprezintă principalul obiectiv al acestui an. Iar competiţia pentru Capitală va pune la încercare resursele şi imaginaţia tuturor formaţiunilor. De fapt, este vorba despre PSD, PNL şi PDL. Dacă PNL nu are deocamdată nicio opţiune de candidat, PSD, în lipsa unui propriu competitor redutabil, analizează varianta susţinerii lui Sorin Oprescu pentru un nou mandat de primar general, având în vedere că acesta îşi are rădăcinile în formaţiunea social-democrată. PDL, care a pierdut precedentele alegeri în faţa independentului Oprescu, doreşte să recâştige Capitala pentru care ar putea intra în luptă chiar Elena Udrea, devenită recent şefa organizaţiei PDL Bucureşti.

Miza alegerilor pentru Primăria Generală a Municipiului Bucureşti şi avantajele oferite de elementul-surpriză ar putea însă amâna desemnarea candidaţilor până anul viitor, cât mai aproape de data scrutinului.

Aparent detaşat de competiţia electorală, este de aşteptat ca şeful statului să se orienteze şi în anul 2011 pe susţinerea coaliţiei guvernamentale, iniţierea de consultări tot mai dese cu partidele, apeluri lansate de la tribuna Parlamentului, cererile de reformare a unor instituţii precum MAI, criticarea sistemului judiciar.

Atât în plan intern, cât şi în relaţiile externe, obiectivul primordial asumat de preşedinte este aderarea la spaţiul Schengen în termenul propus - primăvara anului 2011. Răspunzător pentru eşecul anticipat a fost deja indicat de către Traian Băsescu a fi sistemul de justiţie, în frunte cu CSM, astfel că, dacă din partea membrilor UE nu va veni vreo adiere mai optimistă, şi discursul critic al şefului statului orientat către justiţie se va acutiza.

Tot pe agenda şefului statului ar trebui să se regăsească şi în acest an modificarea Constituţiei, tema campaniei sale electorale pentru acest mandat. Revizuirea legii fundamentale pornind de la rezultatul referendumului din 2009, respectiv trecerea la Parlament unicameral şi reducerea numărului parlamentarilor, pare a fi fost uitată de toţi actorii politici. Traian Băsescu ar putea readuce acest subiect în prim plan, însă pentru finalizarea demersului este necesară mobilizarea partidelor parlamentare.

De altfel, Parlamentul începe anul 2011 pe fondul blocajului activităţii legislative din ultimele luni ale lui 2010. Deocamdată, 2011 nu se anunţă a fi mai productiv din punct de vedere legislativ, ci doar tot în dispute şi moţiuni.

Legea educaţiei este încă în suspensie între Parlament şi Curtea Constituţională, care este aşteptată să se pronunţe în 4 ianuarie din nou pe acest subiect. Adoptarea acesteia în forma Guvernului sau în cea a Senatului depinde încă de interpretări procedurale şi juridico-constituţionale, ce ar putea să se prelungească şi în primele luni ale acestui an.

O altă piatră de încercare va fi, în 2011, adoptarea noului Cod al Muncii, care, dată fiind importanţa socială, va genera lupte politice acerbe.

Tot pe agenda Parlamentului se află şi solicitarea DNA de încuviinţare a arestării preventive a deputatului PDL Dan Păsat.

Pe de altă parte, Legislativul va fi, în noiembrie 2011, gazda unui eveniment internaţional - Adunarea Parlamentară a NATO - care va fi o încercare inclusiv pentru buget şi care s-ar putea suprapune peste disputele interne legate de prevederile bugetare ale anului electoral 2012.

(Material realizat de Ioana Câmpean).