Politicieni-candidaţi la prezidenţiale dau semnificaţii diferite zilei de 23 august

Premierul Victor Ponta spune că 23 August e "o zi specială pentru România" întrucât, în urmă cu 70 de ani, Regele Mihai şi România "au trecut de partea forţelor binelui", ţara aducând "tributul de sânge pentru eliberarea Transilvaniei, Ungariei, Slovaciei, a întregii Europe" de sub "coşmarul nazist".

"Azi (sâmbătă - n.r.) e o zi specială pentru România pentru că, în urmă cu 70 de ani, pe 23 August 1944, Majestatea sa Regele Mihai şi România au trecut de partea forţelor binelui şi (România - n.r.) a adus tributul de sânge pentru eliberarea Transilvaniei, a Ungariei, a Slovaciei, a întregii Europe de sub ceea ce a fost coşmarul nazist. Cred că, de data aceasta, poate am învăţat din lecţiile trecutului. Vreau să cred că, la o sută de ani după acel an 1914, Europa ştie că pacea, înţelegerea, bunăstarea, toleranţa între toţi locuitorii Europei, între toţi cei care vor binele acestui continent şi al acestei ţări este, de fapt, soluţia pentru viitor", a spus Ponta, aflat la un eveniment care s-a desfăşurat la Bistriţa.

Şi pentru preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, 23 august înseamnă împlinirea a "70 de ani de la momentul în care ţara noastră s-a alăturat Naţiunilor Unite la 23 august 1944, zi decisivă pentru cursul istoriei României", ocazie în care Tăriceanu pune în evidenţă "rolul personal al Majestăţii Sale Regele Mihai I al României care în acel ceas de cumpănă, în calitate de şef al statului, şi-a asumat responsabilităţi uriaşe dovedind curaj, determinare şi responsabilitate faţă de destinul ţării".

"Mesajul personal lansat către toţi românii de Majestatea Sa acum 70 de ani a întrunit din primul moment asentimentul întregului popor, în timp ce eroica armată română, în integralitatea sa, a făcut din prima clipă dovada că este gata să-şi verse sângele pentru ţară. În acel moment, prin intervenţia sa, Suveranul a creat premisele pentru reîntregirea hotarului de vest şi a reuşit să prevină transformarea României în câmp de război. În acelaşi timp, acţiunea hotărâtă a ţării noastre a contribuit la scurtarea semnificativă a războiului, scutind de imense suferinţe toate popoarele Europei", spune Tăriceanu, care remarcă şi faptul că, în timp "adevărata semnificaţie" a evenimentelor din acea zi a fost "mult denaturată", pentru că "regimul totalitar comunist a oferit o falsă versiune despre acest moment".

În consecinţă, Tăriceanu adresează şi "o chemare către toţi cei interesaţi de istorie să îşi aducă contribuţia la recuperarea adevărului despre evenimentele de acum 70 de ani".

Pentru preşedintele PNL Klaus Iohannis şi pentru preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară, Cristian Diaconescu, 23 august, marchează 75 de ani de la încheierea pactului Ribentropp-Molotov şi este Ziua de Comemorare a Victimelor Comnismului şi Fascismului.

"Acest capitol tragic din istoria noastră recentă – semnarea pactului Ribbentrop-Molotov la 23 august 1939 – a rămas o rană deschisă cu mult după ce ultimul cartuş a fost tras", se spune în mesajul preşedintelui PNL Klaus Iohannis, care, din această perpectivă, crede că "momentul 23 august rămâne o bornă cinică în istoria secolului XX".

"Dispreţul absolut la adresa legii, al statului de drept, al valorilor noastre comune europene, toate acestea au făcut posibilă existenţa unor regimuri criminale care au secerat vieţile a sute de mii de oameni nevinovaţi. Dincolo de cifre, de numerele reci, rămâne amintirea fiilor naţiunii noastre care au pierit ca urmare a politicilor de exterminare iniţiate şi coordonate de regimurile antonescian şi comunist.Viitorul democratic al naţiunii române depinde de modul în care asumăm un trecut tragic, dar şi de felul în care demonstrăm zi de zi că ştim să apărăm libertatea, drepturile omului şi valorile europene. Pentru a preveni nedreptatea, intoleranţa, abuzul de putere şi ura nu este de ajuns să protestăm, ci trebuie să acţionăm cu convingere şi vigilenţă. Aceasta este, cred, una dintre cele mai importante lecţii ale secolului XX", se mai spune în mesajul preşedintelui PNL.

Fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, preşedintele FMP, reaminteşte că la "23 august 1939 miniştrii de externe ai URSS şi Germaniei naziste, respectiv Ribbentrop şi Molotov semnau la Moscova, Pactul Hitler-Stalin prin care puneau bazele împărţirii Europei între două state în plină expansiune violentă", dar şi că, în condiţiile existenţei pactului, "ocuparea Basarabiei de către armata sovietică a mai fost confirmată şi printr-un Protocol adiţional secret care la punctul 3 preciza: «Privitor la sud-estul Europei, partea Sovietică îşi manifestă interesul în Basarabia. Partea Germană declară dezinteresul politic total în această regiune»".

Şi Diaconescu aminteşte că în 2008, Parlamentul European a declarat 23 august ca "Ziua Europeană de comemorare a victimelor stalinismului şi nazismului".

"Pentru că mii de români care au căzut victime violenţei bestiale ale celor două regimuri totalitare – stalinismul şi nazismul – au suferit inimaginabil prin ocuparea nepedepsită a teritoriilor româneşti de către URSS la mai puţin de un an de la semnarea Protocolului Ribbentrop-Molotov şi anume la 28 iunie 1940, nu avem dreptul să uităm acest eveniment istoric. A uita această tragedie deschide calea către repetarea ei", consideră fostul ministru de Externe.