Politicieni cu pretenţii mari şi partidele lor mici. Cum au dispărut formaţiunile politice ale lui Geoană şi Macovei

Odată plecat de la Cotroceni, Emil Constantinescu a considerat că este mai bine să-şi înfiinţeze un partid, decât să intre într-unul dintre cele care l-au propulsat în prima funcţie a statului. Împreună cu o parte dintre colaboratorii săi prezidenţiali, Constantinescu a pus bazele în februarie 2003 Acţiunii Populare, formaţiune cu ideologie de centru-dreapta. Cinci ani mai târziu a fuzionat cu Partidul Naţional Liberal, condus în acea vreme de Călin Popescu Tăriceanu. Din acel moment, Emil Constantinescu a preferat să se retragă din viaţa politică.

Un alt partid meteoric a fost Alianţa pentru România. A fost fondat în 1997 de Teodor Meleşcanu, fost ministru de Externe în Guvernul condus de Nicolae Văcăroiu, împreună cu câţiva foşti membri ai PDSR (Mircea Coşea, Iosif Boda, Marian Enache şi alţii). Meleşcanu a fost ales preşedintele acestui partid în decembrie 1997 şi reales în aceeaşi funcţie în martie 2001. În ianuarie 2002, în urma fuziunii Alianţei pentru România cu Partidul Naţional Liberal, Meleşcanu devine prim-vicepreşedinte al PNL. Ulterior, s-a înscris în ALDE.

Fost secretar general al PSD în perioada 2001-2003, Cosmin Guşă, apoi şef de campanie a lui Traian Băsescu în 2004, a înfiinţat, alături de Aurelian Pavelescu şi Lavinia Şandru, Partidul Iniţiativa Naţională în 2005. Şase ani mai târziu Tribunalul Bucureşti a admis comasarea prin absorbţie cu Uniunea Naţională Pentru Progresul României.

Un alt politician care a considerat că este mai bine să-şi înfiinţeze o formaţiune politică a fost europarlamentarul Monica Macovei. După ce a obţinut peste 420.000 de voturi în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, Monica Macovei s-a decis să înfiinţeze un partid „reformist, pro-occidental şi îndrăgostit de liberatate”. Partidul M10 a fost lansat în martie 2015, iar în prezent nu mai are activitate.

Partidul Social Românesc (PSRO) a fost un partid politic de centru-stânga din România, fondat pe 9 martie 2015 de un grup de foşti membri ai Partidului Social Democrat, în frunte cu fostul senatorul Mircea Geoană. În decembrie 2017, potrivit informaţiilor din presă, partidul a organizat un congres în cadrul căruia s-a luat decizia statutară de a se autodesfiinţa prin votul a 2/3 din delegaţi, cererea de radiere din Registrul Partidelor fiind aşteptată să fie recunoscută la Tribunalul Municipiului Bucureşti în primăvara anului 2018.

Fost premier şi fost director al Serviciului de Informaţii Externe, Mihai Răzvan Ungureanu a preluat de la fostul primar general al Capitalei Viorel Lis Partidul Creştin, i-a schimbat denumirea în Forţa Civică şi a candidat la alegerile din 2012 în Alianţa România Dreaptă, alături de PD şi PNŢCD. În 2014 Tribunalul Bucureşti a acceptat fuziunea formaţiunii lui MRU cu Partidul Democrat-Liberal, condus atunci de Vasile Blaga.

”Un nou început! Pro România a primit astăzi personalitate juridică. Au fost nouă luni în care s-au pus numeroase piedici de oameni care au fost învăţaţi să distrugă, nu să construiască! Am pornit acest proiect pentru a da o şansa celor mulţi care doresc să facă politică #altfel şi care nu se regăsesc în partidele populiste sau rămase în capcană timpului. Mulţumesc tuturor celor care au fost alături de noi în acesta perioadă, alegând să plece din zonă de confort pentru un proiect solid cu obiective pe termen mediu şi lung”, a scris la sfârşitul lunii februarie, pe Facebook, Daniel Constantin, fost copreşedinte al ALDE. El, Victor Ponta, Sorin Cîmpeanu şi alţi colegi au lansat partidul Pro România în mai 2017.

În cursul acestui an fostul primar al sectorului 2 al Capitalei, Neculai Onţanu, a înregistrat în instanţă solicitarea de acordare a personalităţii juridice pentru partidul " Ader la Democraţie, Educaţie şi Reconstrucţie" (ADER), iar fostul premier Dacian Cioloş a depus actele pentru înfiinţarea partidului ”Mişcarea România Împreună”.