Politicienii târăsc din nou Armata în campania electorală

După reportajul Recorder despre incidentul de la Nassiriya din Irak, mulţi s-au trezit specialişti peste noapte şi au început să bagatelizeze rolul Armatei României în misiunile externe. Este adevărat că la Nassiriya, detaşamentul românesc format din aproximativ 100 de militari cu 10 transportoare blindate, nu a fost principala forţă implicată, el făcea parte dintr-un grup de luptă italian de nivel brigadă. Dar să nu uităm esenţialul: militarii români au trecut proba de foc în acea acţiune, şi-au îndeplinit misiunea, când au fost atacaţi şi-au păstrat poziţiile şi la final au curăţat zona de insurgenţi.

A fost un test pentru Armata României, pentru prima dată când a deschis focul după Al Doilea Război Mondial, şi a arătat că militarii săi pot lupta alături de trupele NATO, chiar dacă aveau o dotare mult inferioară şi se alocau pentru pregătire mai puţin de 10% din cât alocau forţele aliate.

Generalul (r) Nicolae Ciucă, candidat la prezidenţiale, ofiţerul român care a condus detaşamentul naţional la Nassiriya, cere acum adversarilor săi politici să lase armata în pace, dar el este cel care şi-a bazat mare parte din campania electorală pe cariera sa militară. Cumva, chiar el a introdus armata în această dispută electorală.

De asemenea, şi alt candidat, Marcel Ciolacu, a fost nevoit să dezmintă faptul că i-ar fi făcut nesimţiţi pe pensionarii militari, afirmând că se referea de fapt la „cei care au trecut în PNRR că pensiile militarilor şi ale poliţiştilor sunt pensii speciale.”

Un incident de securitate petrecut la finalul săptămânii trecute, intrarea a cel puţin două drone ruseşti în spaţiul aerian românesc, a arătat, din păcate, pregătirea precară a politicienilor de top din România când vine vorba de securitate naţională.

Niciunul nu a fost în măsură să explice românilor contextul special al acestei crize de securitate, cu atât mai puţin să afirme că va avea curajul să impună acele măsuri care vor permite Armatei României să doboare dronele ruseşti.

Marcel Ciolacu a declarat că astfel de situaţii vor mai fi şi a discutat la o cafea cu ministrul Apărării situaţia. Mircea Geoană a precizat că are încredere în armată şi autorităţile civile şi militare că vor analiza situaţia şi vor adopta măsuri în consecinţă. Elena Lasconi a acuzat partidele aflate la putere că nu schimbă legislaţia şi a criticat că a aflat mai multe detalii de la partea ucraineană.

Am vorbit cu un fost şef al Statului Major al Forţelor Aeriene, care însă nu vrea să-i apară numele în spaţiul public, şi mi-a explicat că în acest moment Armata României are toate mijloacele necesare pentru doborârea dronelor ruseşti, dar nu poate acţiona fără o decizie politică.

Un viitor comandant al armatei trebuie să aibă cunoştinţele şi aptitudinile pentru a măsura corect riscurile unei decizii, precum doborârea dronelor ruseşti pe teritoriul naţional, între securitatea localnicilor, interesele României şi politica de apărare a NATO.

Cam aici suntem, politicienii vorbesc mult, dar nu-şi asumă decizii importante pentru securitatea românilor. Mulţi nu realizează că vor răspunde la telefonul operativ şi trebuie să aprobe în caz de conflict din variantele propuse de CNMC (Centrul Naţional Militar de Comandă) pentru implicarea forţelor în război.

Rămâne la votul românilor să trimită la Cotroceni persoana cea mai îndreptăţită să răspundă la acel telefon.