POLITICO: Parchetul European ameninţă Comisia UE cu acţiune în instanţă. Care este motivul invocat

În data de 9 aprilie, Laura Codruţa Kövesi, care conduce Parchetul European (EPPO) – responsabil cu investigarea infracţiunilor financiare grave care afectează interesele UE – a lansat o aşa-numită ,,procedură de soluţionare amiabilă” cu Comisia, scrie POLITICO.

Această măsură constituie ultimul pas juridic înainte de litigii şi, în cazul în care nu se va ajunge la un consens, lupta ar putea ajunge până la Tribunalul UE.

Procurorii se tem că activitatea lor nu se va mai putea desfăşura în mod corespunzător în cazul în care Comisia va aproba micşorarea bugetului – o măsură anunţată în februarie şi care a fost o surpriză, susţine EPPO, potrivit sursei citate.

Scrisoarea lui Kövesi a fost împărtăşită la începutul lunii aprilie cu trei înalţi funcţionari din cadrul Comisiei, potrivit unui document consultat de POLITICO. În cadrul acesteia, Kövesi subliniază faptul că executivul UE pune presiune asupra bugetului Parchetului European, în special asupra sumelor cheltuite pentru IT. O astfel de mişcare conduce spre împiedicarea procurorilor de a lucra în condiţii eficiente, întrucât sunt privaţi de mijloacele necesare pentru exercitarea activităţii.

De unde a pornit totul

Parchetul European este o instituţie lansată în 2021 şi a primit de la bun început sprijin din partea Comisiei Europene, inclusiv pentru partea IT. În prezent, Executivul UE a anunţat instituţia condusă de Kövesi că acest sprijin, estimat la 5 milioane de euro, ar urma să fie retras la finalul acestui an.

,,Decizia unilaterală … de a pune capăt, la 31 decembrie 2024, furnizării serviciilor menţionate către EPPO riscă ca parchetul independent al Uniunii să se afle în imposibilitatea de a-şi îndeplini sarcinile şi de a-şi îndeplini misiunea”, a scris Kövesi, potrivit POLITICO.

Miza ar putea fi alta

Parchetul European se ocupă cu investigaţii care implică una dintre cele mai denunţate probleme în blocul european: organizaţiile criminale care urmăresc banii UE.

Numărul acestor investigaţii a crescut considerabil pe parcursul anului trecut, majoritatea fiind legate de revenirea economică a UE după pandemia de coronavirus. În acest sens, anchetele derulate au vizat fondurile alocate pentru stimularea redresării economice post-COVID-19, a căror valoare ajunge la 800 de miliarde de euro.

În ultimele luni, anchetatorii de la EPPO au luat locul procurorilor belgieni, care o investighează pe Ursula von der Leyen pentru ,,interferenţă în funcţiile publice, distrugere de SMS-uri, corupţie şi conflict de interese”, în cazul numit Pfizergate. Acuzaţiile din cadrul anchetei arată că Ursula von der Leyen şi directorul general al companiei Pfizer ar fi avut o serie de negocieri pentru achiziţia de vaccinuri anti-COVID-19, în timpul celui mai mare acord de vaccinare din UE, în plină pandemie.

Răspunsul Comisiei Europene

Comisia, care a avut, conform legii, 15 zile la dispoziţie pentru a reacţiona la scrisoarea EPPO, a trimis un răspuns.

,,Comisia a răspuns EPPO în termenul desemnat pentru o soluţionare amiabilă”, a declarat un purtător de cuvânt. ,,În răspunsul său, Comisia şi-a exprimat disponibilitatea de a continua să sprijine serviciile informatice ale EPPO în viitorul apropiat, în condiţii specifice. Nu putem face alte comentarii”, este răspunsul furnizat scrisorii, potrivit POLITICO.