Politolog britanic: Revoluţia română demonstrează că eroii mor, iar oportuniştii ajung în prim-plan

Deletant, care este istoric şi specialist în istoria contemporană a României, s-a aflat la Bucureşti, în calitate de consultant BBC, la 31 decembrie 1989. El fusese anterior de mai multe ori în România, inclusiv în 1969, când a obţinut o bursă şi a studiat la Bucureşti. Din cauza relatărilor negative despre situaţia din România, el a fost declarat persona non grata de către fostul regim comunist, în 1988.

"Decesul violent al lui Ceauşescu a făcut ca experienţa schimbării politice din România să fie diferită de cea din alte state europene, ceea ce reprezintă în sine un indiciu că, în România, înlăturarea paşnică a dictaturii era imposibilă. În timp ce Ceauşescu a reuşit să-i unească pe români în opoziţie faţă de el, după căderea lui de la putere aceştia au rămas într-o stare de dezorientare. Moştenirea regimului totalitar din România a fost prin urmare diferită de cea din alte ţări", a comentat Deletant, în cadrul seriei de evenimente "Conferiţele TNB".

El a rememorat evenimentele din zilele în care s-a aflat la Bucureşti, întâlnirile pe care le-a avut atât cu diverşi revoluţionari, dar şi oficiali de la acea dată, printre care Victor Atanasie Stănculescu.

Politologul britanic a relatat, de asemenea, în detaliu, modul în care evenimentele erau percepute la acea dată de tinerii care au luat parte la Revoluţie.

"Se simţeau fericiţi, dar euforia lor era întunecată de teama de viitor. Teama lor s-a dovedit a fi profetică. În perioada Crăciunului din 1989, mass-media din România, dar şi din Vest interpreta înlăturarea regimului Ceauşescu ca pe o revoluţie a poporului. Cu o lună mai târziu, mulţi români deveniseră deja deziluzionaţi, plângându-se amar că revoluţia a fost furată", a apreciat el.

De altfel, Deletant a ţinut să sublinieze, în discursul său, de mai multe ori că Partidul Comunist, deşi desfiinţat, nu a dispărut imediat după Revoluţie.

"Deşi Partidul Comunist a fost declarat mort în ianuarie 1990, certificatul de deces nu a existat. Membrii de partid şi-au schimbat pur şi simplu carnetele cu cele ale FSN-ului şi mulţi au continuat ca şi cum nimic nu s-ar fi schimbat în viaţa politică. FSN-ul a încercat să se implice în prezent şi să îngroape trecutul. Succesorii săi, PSDR-ul şi PDSR-ul, au dovedit aceeaşi aversiune în anchetarea trecutului. Numai câţiva dintre cei implicaţi în vărsarea de sânge din decembrie 1989 au fost aduşi în faţa justiţiei. Dar aceste condamnări, care au fost, sunt legate de evenimentele dintre 16 şi 22 decembrie", a spus Denis Deletant.

"Cei peste 600 bănuiţi terorişti care fuseseră arestaţi de armată între 22 şi 28 decembrie au fost eliberaţi în prima parte a lui '90. Mulţi ofiţeri superiori ai armatei, securităţii şi miliţiei, care au fost identificaţi de subordonaţi că dăduseră ordine pentru a fi împuşcaţi manifestanţi la Bucureşti, dar şi în alte oraşe, la 21 decembrie, au rămas în libertate şi unii dintre ei au fost chiar promovaţi în funcţii superioare în rândurile armatei şi poliţiei", a comentat Deletant.

El s-a referit şi la mineriadele din anii care au urmat Revoluţiei.

"Incursiunile minerilor în Bucureşti în 1990 şi 1991 purtau amprenta tacticilor folosite de comunişti în România în 1945 (…) pentru subminarea democraţiei şi preluarea puterii centrale", a apreciat el.

"Totuşi, răsturnarea lui Ceauşescu a dus la o revoluţie politică. Modelul unui singur partid a fost abolit, au fost organizate alegeri multipartidice, economia centralizată a fost desfiinţată iar cenzura, abolită", a spus el.

"Cu toate acestea, puterea legii continuă să rămână fragilă şi este mare nevoie de o reformă a sistemului judiciar. Lipseşte voinţa politică de a aduce politicieni proeminenţi în faţa justiţiei sub acuzaţii de corupţie. Rămâne sub semnul întrebării dacă a avut loc o Revoluţie şi în mentalitate. Ceea ce demonstrează Revoluţia română este faptul că eroii mor, luptătorii se întorc la casele lor şi oportuniştii ajung în prim-plan", a conchis Deletant.