Ponta, despre participarea lui Iohannis la cina de Iftar: Un gest lăudabil şi normal

”Un gest lăudabil şi normal din partea unui preşedinte al unei ţări democratice. Sper ca în acest fel să se mai spele ruşinea şi confuzia provocată societăţii noastre de declaraţiile iresponsabile împotriva comunităţii musulmane promovate de politicieni expiraţi, dornici de atenţie şi de campaniile de presă ale unor jurnalişti evazionişti fiscali (care stau şi acum «pe sponsorizare» la un om de afaceri musulman din România)”, scrie Ponta, într-un mesaj postat pe Facebook joi, în prima zi în care îşi reia atribuţiile de premier, după o absenţă de aproape o lună, timp în care s-a aflat în Turcia, unde s-a operat la genunchi.

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi seară, la cina de Iftar, care marchează postul cel mare al musulmanilor, el spunând că că membrii comunităţii musulmane din România împărtăşesc aceleaşi aspiraţii comune, printre care "proiectul european şi angajamentul nord-atlantic”.

"Cetăţenii comunităţii musulmane din România împart cu naţiunea din care fac parte preocupări şi aspiraţii comune, printre care proiectul european şi angajamentul nord-atlantic. Proiectele naţionale sunt indisolubil legate de rezultatele aplicării în politică, în mod concret, a respectului pentru valorile şi drepturile umane fundamentale, pentru principiile statului de drept. Comunitatea musulmană se bucură, şi nu doar prin declaraţii, ci prin fapte concrete, de toate drepturile prevăzute de Constituţie şi de sprijinul statului. Relaţia dumneavoastră cu ceilalţi cetăţeni ai României, indiferent de limba lor maternă ori de felul cum se roagă, este - mă bucur să citez aici o declaraţie a muftiului cultului musulman din România - una de frăţietate şi corectitudine”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, în alocuţiunea sa.

Şeful statului a insistat asupra faptului că "diversitatea culturală, minorităţile etnice şi religioase ale României îşi găsesc un rol propriu, prin fundamentele morale ale existenţei lor sociale, prin punţile pe care pot să le creeze între oameni", iar valorizarea identităţii locale, culturale ori religioase într-un proiect naţional amplu înseamnă o "Românie puternică".

"Românie puternică este ţara care poate aduce fiecărui român - cetăţean european - o viaţă cu mai multe oportunităţi şi drepturi mai bine respectate de autorităţi. În această Românie este locul dumneavoastră, în acest proiect vă regăsiţi cu majoritatea, cu celelalte minorităţi şi culte", a declarat Iohannis, care a mers neînsoţit la evenimentul organizat de comunitatea musulmană din România şi la care au luat parte, printre alţii, şeful Cultului Musulman din România, Muurat Iusuf, lideri ai organizaţiilor musulmane, precum şi ambasadori şi reprezentanţi diplomatici.

Mai mulţi politicieni, dar şi lideri de opinie au lansat critici la adresa premierului Victor Ponta, după ce Guvernul a decis să ofere Muftiatului cultului musulmanilor un teren de peste 11.000 de metri pătraţi în Bucureşti, pe o perioadă de 49 de ani, pentru construirea celei mai mari moschei din Europa. Terenul respectiv este situat lângă Centrul Expoziţional Romexpo, iar valoarea sa ar fi estimată la patru milioane de euro. Singura condiţie pe care a impus-o Guvernul este ca lucrările de construcţie a moscheei să înceapă în trei ani. Fondurile pentru construcţie vor fi asigurate de către statul turc. Moscheea va avea o capacitate de 2.000 de persoane.

Fostul preşedinte Traian Băsescu a fost unul dintre cei care au criticat proiectul de construire a celei mai mari moschei din Europa la Bucureşti, considerând că aducerea studenţilor musulmani în ţară reprezintă "cel mai mare risc". "Avem un premier care stă pitit pe la Istanbul. Şchiop, dar a luat decizia cu moscheea, ceea ce ne face să ne gândim că a fost operat la cap, nu la picior. E o poveste, dacă n-ar fi tragică, ar fi comică (...). Astfel de decizii sunt nesăbuite, dacă nu chiar antinaţionale. Avem o minoritate de 60-70.000 de musulmani, avem moschei la Constanţa, dar să faci cea mai mare moschee din Europa şi să aduci 6.000 de studenţi musulmani... (...) Nu există risc mai mare decât să aduci studenţi musulmani în ţară", a spus fostul preşedinte, la o întrunire a PMP, care s-a desfăşurat duminică la Piteşti. Fostul preşedinte consideră că această decizie trebuie discutată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi că proiectul trebuie respins.

La rândul său, Centrul pentru Combaterea şi Monitorizarea Antisemitismului din România (MCA) a susţinut că moscheea care ar urma să fie construită în Bucureşti riscă să fie folosită de grupuri fundamentaliste islamice ca centru pentru susţinerea terorismului, a atitudinilor antisemite şi anticreştine.

MCA îndeamnă Guvernul să nu iniţieze proiectul privind construirea complexului cultului musulman "fără a investiga mai întâi sursele de finanţare" şi entităţile aflate în spatele acestei iniţiative.

Statisticile oficiale arată că în Bucureşti trăiesc aproape 10.000 de musulmani. Aproape jumătate sunt cetăţeni străini, veniţi pentru afaceri, la studii, prin căsătorii sau cu alte interese. Cea mai mare comunitate musulmană din România se află însă în Dobrogea şi numără peste 70.000 de persoane.