Ponta, despre Strategia de apărare: Am consultat miniştri şi nu am de obiectat, dar e bine să fie acord

"Eu ştiu declaraţiile lui Tăriceanu, mai ştiu însă în acelaşi timp că am fost la Cotroceni... bun, nu pot spune că am citit eu strategia, dar i-am întrebat pe ministrul de Interne, Gabriel Oprea, şi pe ministrul Apărării, Mircea Duşă, dacă au văzut-o şi li se pare în regulă. Dacă lor li se pare în regulă, nu am altceva de obiectat, pentru că este o chestiune totuşi extrem de tehnică iar în probleme de securitate naţională, cu cât există un acord mai amplu, cu atât mai bine", a spus Ponta la Antena 3.

Co-preşedinte al Alianţei Liberale şi Democrate (ALDE) Călin Popescu Tăriceanu, preşedinte al Senatului, a anunţat că va propune grupurilor parlamentare ale acestei formaţiuni să voteze împotriva textului actual al Strategiei naţionale de apărare, trimisă de preşedintele Klaus Iohannis.

Formarea Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) a fost validată, vineri, la Congresul de fuziune a Partidului Conservator cu Partidul Liberal Reformator.

Într-un comunicat transmis duminică seara, Tăriceanu îşi motivează decizia prin faptul că, după ce a citit cu atenţie documentul, a constatat existenţa unor formulări şi direcţii de acţiune care contravin flagrant prevederilor constituţionale în materie.

"La modul general, observaţiile mele critice la adresa Strategiei pot fi sintetizate astfel: pe lângă conceptele tradiţionale, Strategia naţională de apărare cuprinde o serie de concepte din toate celelalte domenii: mediul economic, energie, sănătate, educaţie, protecţie socială, agricultură, tot. Prin urmare, avem de-a face cu două lucruri care se întâmplă simultan: transferul acestor atribuţii, care sunt de resortul Guvernului, la Preşedinţie, în cadrul Strategiei de securitate naţională şi, evident, golirea de conţinut a activităţii Guvernului. Cu alte cuvinte trecerea către o republică prezidenţială. Adică, într-un mod subtil, se merge pe această idee de consolidare a puterii prezidenţiale. Din acest punct de vedere, Strategia în forma actuală nu poate fi votată", spune Tăriceanu.

El îşi exemplifică afirmaţia prin faptul că în textul propus este scris că "Strategia naţională de apărare a României ţine de atribuţiile Preşedintelui României", după care, prin mijlocirea Strategiei şi cu eventualul acord al Parlamentului, Preşedintele României dobândeşte atribuţii neconstituţionale în domenii aparţinând altor puteri sau instituţii, prin sintagma "Strategia reflectă necesitatea promovării unui concept de securitate naţională extinsă ... în următoarele domenii: educaţie, sănătate, economic, energetic, financiar, mediu, infrastructuri critice ... reducerea decalajelor de dezvoltare şi reconstrucţia marilor sisteme publice".

Tăriceanu mai arată că dimensiunea economică şi energetică a Strategiei conţine atribuţii consacrate din activitatea curentă a Guvernului, prin formularea "promovarea liberei iniţiative şi protejarea proprietăţii private, asigurarea cadrului concurenţial şi a competitivităţii prin diminuarea factorilor care afectează buna funcţionare a mediului de afaceri, asigurarea transparenţei pieţelor autohtone şi a capacităţii de funcţionare interconectată a lor cu cele externe, asigurarea securităţii energetice prin adaptarea operativă şi optimizarea structurii consumului de resurse energetice primare, creşterea eficienţei energetice, dezvoltarea proiectelor menite să asigure diversificarea accesului la resurse, creşterea capacităţii de interconectare şi a competitivităţii, inclusiv prin implementarea obiectivelor Uniunii Energetice, promovarea unor politici care să asigure reducerea decalajelor de dezvoltare dintre diferitele regiuni ale ţării, dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de infrastructuri, consolidarea capitalului autohton, creşterea capacităţii de reacţie a sistemului de sănătate publică în cazul apariţiei unor pandemii sau situaţii de urgenţă, modelarea sistemului de sănătate prin situarea pacientului/cetăţeanului în centrul acestui sistem, corelarea politicilor privind piaţa muncii cu cele din educaţie şi sănătate, în vederea sprijinirii proceselor de dezvoltare durabilă, adoptarea unor măsuri coerente care să vizeze diminuarea gradului de deteriorare a situaţiei demografice şi reducerea disparităţilor de dezvoltare la nivel teritorial".

Un alt argument invocat este că, printre interesele naţionale de securitate menţionate în Strategie, se află şi următoarea formulare: "apărarea şi consolidarea democraţiei constituţionale şi a statului de drept", ceea ce, în opinia lui Tăriceanu, reprezintă o referire directă şi paternalistă la puterea judecătorească, care pare să devină prin intermediul Strategiei un nou domeniu al atribuţiilor prezidenţiale.

"În consideraţiile finale ale Strategiei sunt menţionate şi sarcini concrete trasate Parlamentului şi Guvernului de către cel care are atribuţii, adică, aşa cum am citat la început: <Strategia naţională de apărare a României ţine de atribuţiile Preşedintelui României>", spune Tăriceanu.

El apreciază astfel că extrasele din Strategie sunt suficient de convingătoare pentru a justifica opţiunea de a nu aproba textul prezidenţial în forma actuală şi suficient de relevante pentru modul în care proiectează preşedintele României pentru viitor relaţiile dintre puterile statului şi dintre cele mai importante instituţii.

Strategia de apărare, trimisă Parlamentului de preşedintele Kaus Iohannis, cuprinde o serie de concepte preluate de la fostul preşedinte Traian Băsescu şi goleşte de conţinut activitatea Guvernului, trecându-se la o republică prezidenţială, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu, în BP ale Parlamentului.

Tăriceanu, preşedinte al Senatului şi al Partidului Liberal Reformator, a arătat, în şedinţa comună a Birourilor Permanente (BP) ale Senatului şi Camerei Deputaţilor din 15 iunie, că el nu a fost invitat la Cotroceni pentru discuţii pe această temă şi nu crede că documentul poate fi aprobat în forma transmisă.

"Noi nu am fost invitaţi, ca partid, la Cotroceni, la discuţia care a avut loc legat de Strategia naţională de apărare. Ca atare, nu am putut să iau cunoştinţă de acest document decât în momentul în care a fost trimis la Senat şi l-am parcurs. Aşa cum, probabil, aţi observat şi dumneavoastră, Strategia naţională de securitate cuprinde, pe lângă conceptele tradiţionale, o serie de concepte preluate de la preşedintele Băsescu, potrivit cărora, în securitatea naţională intră toate celelalte domenii: mediu economic, energie, dezvoltare durabilă, sănătate, educaţie, protecţie socială, agricultură, tot. Prin urmare, avem de-a face cu două lucruri care se întâmplă simultan: transferul acestor atribuţii, care sunt de resortul Guvernului, la Preşedinţie, în cadrul Strategiei de securitate naţională, şi, evident, golirea de conţinut a activităţii Guvernului, cu alte cuvinte, trecerea către o republică prezidenţială. Adică, dincolo de problema de securitate naţională, faţă de care am toată sensibilitatea, într-un mod „subtil”, se merge pe această idee de consolidare a puterii prezidenţiale, spuneam, trăsătură de bază a mandatului preşedintelui precedent", a spus Tăriceanu, în şedinţă, conform stenogramei.

El a apreciat astfel că documentul nu poate fi votat în forma propusă, spunând că nu contestă atributul preşedintelui de a elabora strategia, dar că este vorba de un anumit mod de abordare a relaţiilor interinstituţionale.

Tăriceanu s-a adresat şi parlamentarilor PNL spunându-le : "Hai să nu ne ascundem în spatele degetului, că nu puteţi, sunteţi un pic prea mari. Deci, nu vă faceţi că uitaţi că, ani de zile, PNL a fost angajat într-o luptă deloc uşoară cu fostul preşedinte Băsescu, care a încercat din răsputeri să facă ceea ce v-am spus la început, şi anume transferul de puteri executive la instituţia prezidenţială. Dacă atunci eram cu toţii de acord că acest lucru nu este acceptabil, înţeleg că acum n-aveţi niciun fel de problemă, când preşedinte este actualul ocupant al funcţiei de la Cotroceni şi vă doriţi acest lucru. Eu am rămas statornic convingerilor mele. Şi aici nu e o chestiune de strategie de apărare, ci este o chestiune politică mult mai amplă şi, de aceea, vă spun: uşor, nu luaţi aşa viteză".

Luni, a fost anunţat că Strategia naţională de apărare a fost trimisă la Comisiile de apărare şi, dacă acestea nu vor reuşi să întocmească raportul într-o săptămână, până luni, când preşedintele Klaus Iohannis se va adresa Parlamentului, există posibilitatea convocării unei sesiuni extraordinare pentru adoptarea sa.

Liderul deputaţilor PNL Ludovic Orban a acuzat faptul că mai mulţi membri din Birourile Permanente reunite, aparţinând coaliţiei majoritare doresc tergiversarea adoptării strategiei, pe motiv că preşedintele încercă să îşi aroge mai mai multe atribuţii.

Comisiile de apărare ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au aprobat, miercuri, Strategia naţională de apărare a ţării, urmând ca raportul comisiilor să fie supus adoptării plenului Parlamentului luni, după discursul preşedintelui Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, pe 12 iunie, Parlamentului, Strategia Naţională de Apărare a Ţării, şeful statului solicitând să adreseze Legislativului în 22 iunie un mesaj referitor la acest document, în şedinţă comună a celor două Camere.