Ponta: E suspect că unii consultanţi ai lui Băsescu lucrează şi pentru Roşia Montană

Ponta a acuzat Guvernul că a mers "pe ascuns" cu actele normative legate de exploatarea minieră de la Roşia Montană.

El a precizat că USL va avea, după consultări la nivelul liderilor PSD şi PNL, o poziţie comună faţă de acest proiect.

Ponta s-a întâlnit, luni, cu co-preşedintele Mişcării Verzi, Remus Cernea, care i-a solicitat ca USL să se ralieze la demersurile de blocare a proiectului Roşia Montană.

"Roşia Montană presupune foarte, foarte mulţi bani şi foarte multă influenţă. Traian Băsescu şi PDL au susţinut acest proiect şi, dincolo de speculaţiile că dosarul împotriva lui Laszlo Borbely are legătură cu faptul că Ministerul Mediului era ultimul care trebuie să dea avizul, este anormal faptul că Guvernul merge pe ascuns cu acest proiect. Sunt în joc interese financiare foarte mari şi un semn de suspiciune este că unii dintre consultanţii lui Traian Băsescu sunt consultanţi şi pentru proiectul Roşia Montană", a declarat Ponta.

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Alba a emis, joi, certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru o parte din masivul Cârnic, după aprobarea raportului de cercetare arheologică preventivă "Masivul Cârnic, Roşia Montană, România - proiectul minier Roşia Montană".

Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DCJPN) Alba a emis acest certificat pe baza hotărârii din 12 iulie a Comisiei Naţionale de Arheologie privind aprobarea raportului de cercetare arheologică preventivă "Masivul Cârnic, Roşia Montană, România - proiectul minier Roşia Montană", potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii.

"Acesta este primul pas necesar în procesul de a asigura salvarea, conservarea şi valorificarea moştenirii arheologice şi arhitectonice de la Roşia Montană", se spune în comunicatul citat, precizându-se că ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, a iniţiat un plan de acţiune care să asigure conservarea celor mai importante situri arheologice şi monumente arhitectonice.

Planul are ca obiectiv salvarea şi punerea în valoare a 80% dintre valorile arheologice şi arhitectonice din regiune, printre ele numărându-se: galeriile miniere cu semnificaţie istorică deosebită aflate în zona Piatra Corbului, galeriile din zona Cătălina-Monuleşti, care vor fi cercetate, restaurate şi deschise publicului, incinta funerară romană de la Tău Găuri, sistemul hidraulic roman din sectorul minier Păru-Carpeni, inclusiv galerii romane, medievale şi moderne, 41 de clădiri monument istoric din zona protejată, centrul istoric al localităţii revitalizat, peste 100 de kilometri de galerii de mină care vor fi cercetate de arheologi pentru alte descoperiri.

Acest plan va fi realizat prin alocarea de către compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a 70 de milioane de dolari, care vor fi cheltuiţi la Roşia Montană pentru lucrările de conservare şi punere în valoare a patrimoniului arheologic şi arhitectonic. De asemenea, planul cuprinde înfiinţarea unei comisii speciale - din care vor face parte experţi independenţi - care va monitoriza şi va avea puterea de a opri în orice moment exploatarea, în situaţia în care se vor face descoperiri importante, se mai spune în comunicatul Ministerului Culturii.

Roşia Montană Gold Corporation dezvoltă proiectul minier de la Roşia Montană, din Munţii Apuseni, cu costuri proiectate de un miliard de dolari, prin care compania estimează că va extrage 626.000 de uncii Troy de aur pe an timp de cinci ani de la inaugurarea minei. O uncie Troy este echivalentul a 31,1 grame de aur.

Compania este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,46% din capitalul social, în timp ce statul român controlează 19,31% din acţiuni, prin firma Minvest Deva, iar alţi acţionari cumulează 0,23% din titluri.