Ponta scrie CC că a primit două adrese cu cereri diferite, dar că Guvernul va oferi datele

"Prin adresa dumneavoastra nr.5305 din data de 03 .08.1201 aţi solicitat Guvernului "să dispună măsurile necesare pentru actualizarea listelor electorale permanente la data de 29 iulie 2012 şi să transmită Curţii Constituţionale numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Ulterior, aţi revenit cu adresa nr.5306 din 06.08.2012 motivată pe interpretările diferite apărute în mass-media şi ne aduceţi la cunoştinţă faptul că "prin adresa nr.5305 din 3 august 2012, Plenul Curţii Constituţionale a solicitat Guvernului listele electorale permanente, actualizate conform dispoziţiilor art.17 alin. (2) din Iegea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, liste în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012. Simpla lecturare a celor două adrese relevă faptul că cele două texte conţin solicitări diferite", scrie premierul.

Astfel, arată premierul, urmare adresei nr.5305, Guvernul trebuie să dispună măsuri pentru actualizarea listelor electorate permanente şi să transmită numărul persoanelor ce trebuiau înscrise în acestea la data de 29 iulie 2012, pentru a se putea stabili de CC dacă referendumul este valabil în conformitate cu dispozitiile art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000, dar şi că în cea de-a doua adresă textul prin care se susţine că sunt aduse clarificări se referă la liste in baza cărora s-a desfăşurat referendumul.

"Ori, listele în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012, în conformitate cu dispoziţiile legale, sunt depuse centralizat la Biroul Electoral Central, care ulterior le transmite Autorităţii Electorale Permanente, în vederea depistării eventualelor voturi multiple. În acest caz, precizarea din adresa nr.5306 este menită să creeze o confuzie din cauza faptului că obiectul solicitării dumneavoastră, adică listele electorale permanente, nu se află în posesia Guvernului sau a unei instituţii din subordinea sa", apreciază Ponta.

Premierul mai informează că în şedinţa Guvemului din data de 7 august 2012 a fost aprobat Memorandumul: privind măsurile necesare pentru actualizarea listelor electorale permanente la data de 29 iulie 2012 şi transmiterea către CC a numărului persoanelor înscrise în listele electorale permanente, pentru a se putea stabili dacă referendumul este valabil în conformitate cu dispoziţiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000.

"La aceasta dată, instituţiile cu atribuţii în domeniu aduc la îndeplinire, cu respectarea dispoziţiilor Hotărârii Biroului Electoral Central nr.34/2012 privind interpretarea dispoziţiilor art. 17, 18, art. 31 alin. (3) şi art. 62 din Legea nr. 3/2000, sarcinile prevăzute în memorandum, astfel încât la data 31 august 2012 Guvemu1 să vă comunice numărul solicitat de dumneavoastră al persoanelor ce trebuiau înscrise în listele electorale", conchide premierul.

Plenul Curţii Constituţionale se reuneşte, marţi, la ora 10.00, la cererea unor judecători, ca urmare a unor neconcordanţe apărute în actele oficiale ale CC, după ce în 2 august stabilise amânarea unei decizii privind referendumul până când Guvernul va remite listele de alegători.

În 6 august, Curtea a transmis o erată, cerând Monitorului Oficial să îndrepte eroarea materială apărută în decizia pe care o luase în 2 august, respectiv completarea textului cu un paragraf care la redactare ar fi fost omis.

Preşedintele CC, Augustin Zegrean, a precizat că a solicitat Executivului listele electorale permanente, conforme dispoziţiilor articolului 17, alineatul 2, din Legea 3/2000, liste în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

Concret, CC a invocat textele legale, potrivit cărora listele electorale permanente cuprind cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv. Acest lucru înseamnă că sunt cuprinşi în listele electorale permanente toţi cetăţenii români cu drept de vot, indiferent unde îşi au domiciliul în ţară sau în străinătate.

Erata solicitată de conducerea CC a generat ample discuţii, inclusiv în interiorul Curţii, trei judecători declarându-se deranjaţi de faptul că nu au fost consulaţi.

Judecătorul Curţii Constituţionale Acsinte Gaspar a declarat, în 9 august, pentru "Gândul", că nu a fost consultat cu privire la erata publicată în Monitorul Oficial în 7 august şi că a cerut convocarea plenului Curţii "pentru a clarifia unele lucruri".

În 7 august, judecătorul CC Ion Predescu declara, pentru "Gândul", că erata ar fi trebuit aprobată în prezenţa tuturor celor nouă judecători constituţionali, pentru că altfel nu este legală.

Judecătorul Ion Predescu a spus că decizia privind emiterea unei erate ar fi trebuit luată în plenul CC, cu toţi cei nouă judecători de faţă şi că, dacă cei de la Monitorul Oficial au nelămuriri, trebuie să trimită o cerere pentru lămurire către Curtea Constituţională.

"Trebuie să aştepte răspunsul competent al Plenului Curţii. Dacă s-a luat decizia doar cu cinci prezenţi nu este legal, o decizie se ia în cvorum minim cu şase prezenţi. Dacă a survenit o problemă urgentă, Curtea Constituţională poate fi convocată mai devreme de 31 august. Monitorul Oficial poate publica doar după respectarea cu rigoare a legii. Dacă au dubii, pot aştepta plenul Curţii, nu ce a trimis judecătorul de serviciu", a precizat judecătorul Ion Predescu.

Miercuri, 8 august, judecătorul constituţional Tudorel Toader a declarat că a avut o discuţie cu preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, căruia i-a solicitat convocarea plenului.

Despre erata solicitată luni, 6 august, de către conducerea Curţii Constituţionale în sensul îndreptării deciziei publicate în Monitorul Oficial, judecătorul constituţional a spus că a aflat din presă, la fel ca şi despre sesizarea Comisiei de la Veneţia. "Am aflat ca orice cititor", a arătat judecătorul. Judecătorul Tudorel Toader a susţinut că l-a sunat pe judecătorul Ştefan Minea, care asigură permanenţa la conducerea Curţii, întrebându-l despre erată. Tudorel Toader a precizat că nu a fost "întrebat, consultat despre eroarea materială" sau despre sesizarea Comisiei de la Veneţia.

"Am convingerea că lucrurile se vor clarifica. Am avut în această seară o convorbire cu domnul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, căruia i-am solicitat convocarea Plenului Curţii, pentru lămurirea situaţiilor, fiind mai mulţi judecători care susţin acest demers", a afirmat Tudorel Toader.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a fost sesizat cu privire la falsificarea unor înscrisuri oficiale transmise de Curtea Constituţională către Guvern. O persoană fizică a înaintat PICCJ o plângere penală sub aspectul comiterii infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, ca urmare a transmiterii de adrese contradictorii de Curtea Constituţională către Guvern, au precizat sursele citate.

"Urmare a solicitărilor formulate de către reprezentanţii mass-media referitoare la sesizarea transmisă Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind adresele contradictorii transmise de către Curtea Constituţională, precizăm: Pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a înregistrat sesizarea , vizând săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, în raport cu adresa transmisă de către Curtea Constituţională la data de 2 august 2012 Guvernului României, despre care s-a arătat că este contradictorie în raport cu cea anterioară. Sesizarea menţionată a fost formulată de către o persoană fizică şi a fost înregistrată pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind în faza actelor premergătoare", precizează într-un comunicat de presă Ministerul Public.

Sursa citată arată că cercetările continuă pentru lămurirea tuturor împrejurărilor şi stabilirea răspunderii judiciare.

În 2 august, Curtea Constituţională (CC) a decis să solicite relaţii de la Guvern pentru lămurirea numărului de alegători în baza căruia s-a organizat referendumul.

În comunicarea către mass-media şi în minuta Curţii s-au consemnat cele anunţate public, în timp ce Guvernului s-a transmis un alt mesaj.

Astfel, Curtea Constituţională a revenit, luni, 6 august, cu o adresă către Guvern în care precizează că a solicitat listele electorale permanente, actualizate conform Legii 3/2000 privind desfăşurarea referendului şi listele în baza cărora s-a organizat consultarea populară din 29 iulie.

"Având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media şi în conferinţa de presă a Guvernului României, care a avut loc în data de 3 august 2012, cu privire la datele solicitate Guvernului prin Adresa Curţii Constituţionale a României nr.5305 din 3 august 2012, Plenul Curţii Constituţionale revine cu o adresă precizatoare", se arată într-un comunicat de presă din 6 august.

În anexa ataşată comunicatului se arată că preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, "având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media şi în conferinţa de presă a Guvernului" din 3 august, precizează că plenul CC "a solicitat Executivului listele electorale permanente, actualizate conform dispoziţiilor articolului 17, alineatul 2, din Legea 3/2000, liste în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu".

Confuzia privind solicitarea adresată Guvernului, în urma discuţiilor Curţii Constituţionale din 2 august, s-ar fi produs din cauza unei comunicări făcută de un judecător al Curţii, care i-ar fi dictat unui magistrat asistent cererea către Executiv, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse oficiale.

Astfel, s-ar fi cerut Guvernului "actualizarea listelor" de alegători şi "nu listele electorale permanente actualizate", precizează sursele citate.

Comunicarea inexactă a CC a generat o decizie a Guvernului de organizare a unui mini-recensământ pentru actualizarea listelor de către primării.

În urma revenirii Curţii către Guvern pentru îndreptarea erorii, Monitorul Oficial ar fi refuzat publicarea eratei.

Astfel, PDL a depus, marţi, 7 august o plângere penală împotriva secretarului general al Guvernului, Ioan Moraru, şi a directorului general al Monitorului Oficial, Adriana Costescu, acuzându-i de abuz în serviciu în formă calificată, întrucât refuză să publice o îndreptare de eroare materială strecurată în decizia Curţii Constituţionale din 2 august, care stabilea ca până la 31 august Executivul "să transmită listele electorale permanente, actualizate conform dispoziţiilor articolului 17, alineatul 2, din Legea 3/2000, liste în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu".

Vicepreşedintele PDL Sulfina Barbu, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că acea erată transmisă de CC către Monitorul Oficial (MO) clarifică procedura de transmitere a listelor electorale care au stat la baza organizării referendumului din 29 iulie. "Astăzi (marţi-nr.), PDL a formulat plângere penală împotriva domnului Ioan Moraru, secretar general al Guvernului şi a doamnei Adriana Costestu, directorul general al Regiei Autonome Monitorul Oficial, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu. Cei doi, alături de prim-ministrul Ponta, refuză să publice o erată la o decizie a Curţii Constituţionale trimisă spre publicare încă de ieri. Mă refer aici la trei rânduri din decizia Curţii privind respingerea constestaţiilor referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din 29 iulie", a precizat Barbu.

Ea a mai spus că presiunile Guvernului Ponta asupra Curţii Constituţionale continuă şi că din nou Monitorul Oficial este folosit în interesul USL.

Sulfina Barbu a arătat că Victor Ponta s-a angajat în faţa Comisiei Europene că va publica fără întârziere şi nediscrimatoriu orice document ce soseşte la Monitorul Oficial.

"Cerem Guvernului Ponta să publice deîndată această erată transmisă de Curtea Constituţională şi cerem să trimită listele electorale care au stat la baza organizării referendumului din 29 iulie către Curtea Constituţională, aşa cum a fost cerut în decizie de către Curte. Mai cerem Guvernului Ponta să nu mai folosească instituţiile statului pentru interesele proprii ale USL şi să nu mai prelungească criza politică pe care au generat-o", a adăugat Sulfina Barbu.

Pe de altă parte, Parchetul s-a sesizat cu privire la o comunicare suplimentară făcută de şeful Evidenţa Populaţiei către CC, în care spunea că nu-şi poate asuma cifra alegătorilor, după ce informase Curtea Constituţională că aceasta este de peste 18 milioane.

Săptămâna trecută, împotriva şefului Direcţiei pentru Evidenţa Persoane, chestorul Constantin Manoloiu, s-a declanşat începerea urmăririi penale pentru abuz în serviciu, dar şi împotriva secretarul de stat al MAI Ioan Nicolae Căbulea, fiind solicitată Camerei Deputaţilor şi ridicarea imunităţii parlamentare a fostului ministru delegat al Administraţiei, depututatul liberal Victor Paul Dobre (care a demisionat în 6 august, alături de ministrul de Interne, Ioan Rus-n.r.).