Ponta: Sunt în favoarea recunoaşterii rapide a Kosovo. Băsescu e mai prudent decât mine

"Am discutat deja cu preşedintele. Am avut o discuţie informală. Îl voi informa asupra a ceea ce s-a discutat azi în Comisiile de politică externă şi ne coordonăm tot timpul pentru că aici e vorba de trei actori instituţionali - Preşedinţie, Guvern şi Parlament. Este ideal ca poziţiile celor trei instituţii să fie coordonate, chiar dacă eu sunt mai degrabă în favoarea unui proces rapid de recunoaştere, preşedintele e mai prudent decât mine, iar foştii miniştri de Externe au punctele lor de vedere", a spus Ponta.

El a arătat că este important ca România să aibă o poziţie coordonată, în primul rând în cadrul instituţiilor sale, şi să se coordoneze cu partenerii săi europeni şi transatlantici.

"E important ca tot ceea ce vom face să nu afecteze în niciun fel - şi ţin foarte mult la acest lucru - relaţia tradiţională excepţională pe care România a avut-o cu Serbia. De aceea am avut întâlnirea azi cu Comisiile de politică externă, după întâlnirea de la Palatul Victoria cu prim-ministrul Dacic, pentru că nu vroiam să facem în ordine cronologică inversă şi să fie considerat un semn de neprietenie faţă de Serbia. Până la urmă Serbia e unul din vecinii noştri cu care întotdeuna am avut relaţii extraordinar de bune", a spus Ponta.

El a arătat că în discuţia cu membrii Comisiilor de politică externă s-a stabilit că se va face un grup de lucru compus din reprezentanţi ai Ministerului de Externe şi ai celor două Comisii pe această temă în aşa fel încât să se informeze de fiecare dată vizavi de orice nouă evoluţie.

"Am mai stabilit că nu este subiect tabu, e un subiect depsre are trebuie să discutăm (...) Trebuie să fim flexibili şi pragmatici", a mai spus Ponta.

Preşedintele Traian Băsescu l-a primit, vineri, la Cotroceni, pe premierul sârb, Ivica Dačić, transmiţându-i "felicitări" pentru găsirea de resurse pentru un acord cu Priştina şi menţionând că înţelege foarte bine "cât este de greu", însă a fost necesară plierea pe realităţi politice.

Premierul sârb a declarat, vineri, şi la finalul întrevederii cu omologul său român, Victor Ponta, de la Palatul Victoria, că înţelege foarte bine "presiunile" care se fac asupra României pentru poziţia principială pe care aceasta o are în problema Kosovo şi a subliniat faptul că Guvernul de la Belgrad doreşte rezolvarea problemei şi găsirea unor soluţii acceptabile.

În urmă cu o lună, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care îndeamnă statele membre UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo să facă acest lucru cât mai curând.

Ca urmare a acestei deczii, premierul Victor Ponta a declarat atunci că România trebuie să meargă alături de familia europeană în cazul Kosovo.

Guvernele de la Belgrad şi Priştina au aprobat planul de punere în aplicare a acordului privind normalizarea relaţiilor, parafat sub egida Uniunii Europene (UE) în aprilie, la Bruxelles, au anunţat luni surse oficiale, relatează AFP.

"Guvernul Serbiei a adoptat planul încheiat la 22 mai, la Bruxelles, privind punerea în aplicare a acordului" din aprilie, se precizează într-un comunicat al Guvernului sârb.

La Priştina, Guvernul condus de către premierul Hashim Thaçi şi-a dat acordul, de asemenea, cu privire la acest plan.

Thaçi şi omologul său sârb Ivica Dacic au convenit asupra conţinutului acestui plan la 22 mai, la Bruxelles, în timpul unor discuţii purtate sub egida Înaltului Reprezentant UE pentru Afaceri Externe Catherine Ashton.

Detaliile planului nu au fost făcute publice în mod oficial. Cu toate acestea, presa locală informează că Belgradul şi Priştina trebuie, în termenii planului adoptat, să aplice acordul până la sfârşitul anului.

La Bruxelles, Ashton a salutat "decizia celor două părţi de a adopta planul de implementare a acordului care va pune în practică dispoziţiile acordului din aprilie".

"Planul de punere în aplicare este destinat să rezolve problemele de pe teren şi să asigure un progres rapid al Serbiei şi Kosovo spre UE", a delarat Ashton, citată într-un comunicat.

Punerea în aplicare a acestui acord deschide calea unei apropieri între Serbia şi UE, Belgradul sperând să obţină la summitul european din iunie o dată a începerii negocierilor de aderare.

Organizarea unor alegeri locale pentru comunitatea sârbă din Kosovo figurează printre măsurile prevăzute.

Acordul vizează gradul de autonomie acordat celor 40.000 de etnici sârbi care trăiesc în nordul Kosovo. Cele 15 puncte ale textului nu au fost făcute publice de UE, dar, potrivit unei versiuni neoficiale publicate în presă, etnicii sârbi vor numi şeful poliţiei regionale şi vor administra tribunalele acolo unde sunt majoritari, totul "funcţionând în cadrul instituţiilor legale ale Kosovo".

Acordul, deşi a fost aprobat în Parlamentul sârb, întâmpină opoziţia unei părţi a etnicilor sârbi din nordul Kosovo, o regiune care scapă practic controlului Priştinei.

Belgradul efectuează presiuni asupra acestora să accepte aplicarea acordului, dându-le asigurări că acesta le protejează interesele.

În 2008, Kosovo şi-a proclamat independenţa faţă de Serbia, însă Belgradul refuză să o recunoască.