Ponta susţine că este total de acord cu recomandările CE privind continuarea combaterii corupţiei

"Este un lucru cu care suntem total de acord şi pe care îl sprijinim. Într-adevăr, România a făcut progrese foarte mari în domeniul economic - eu am văzut recomandările - dar trebuie făcute în continuare, la fel în domeniul combaterii corupţiei", a afirmat şeful Guvernului.

El a ţinut să felicite, în declaraţia de presă, Parchetul şi Poliţia pentru acţiunile de combatere a evaziunii fiscale, susţinând că efectul acestor acţiuni este deja simţit din punct de vedere al încasărilor la buget, fiind un efort care nu trebuie oprit niciodată.

Premierul s-a referit şi la observaţiile Comisiei Europene privind domeniul sănătăţii, spunând că au fost făcute progrese, dar că procesul de reformă nu trebuie oprit.

"Acolo trebuie investiţii mai mari, trebuie categoric o remunerare mult mai bună a personalului şi un respect esenţial pentru beneficiarul actului de sănătate. La fel se întâmplă şi în educaţie. România e o ţară vie care se schimbă tot timpul şi care trebuie să rămână însă cu instituţii puternice", a spus Ponta.

Rezistenţa puternică la măsurile de combatere a corupţiei, frauda fiscală, scăderea veniturilor gospodăriilor, creşterea inegalităţilor în materie de venituri şi capacitatea redusă a administraţiei publice de a elabora politici rămân provocări majore pentru România, avertizează Comisia Europeană (CE).

Executivul Uniunii Europene a publicat, luni, recomandări privind Programul naţional de reformă al României pentru 2014, care includ un aviz al Consiliului privind Programul de convergenţă al României pentru 2014.

Citeşte şi: CE: Combaterea corupţiei şi scăderea veniturilor populaţiei, între provocările majore din România

Potrivit CE, România se confruntă cu riscuri de sustenabilitate pe termen lung, în special din cauza cheltuielilor legate de îmbătrânirea populaţiei. Există preocupări cu privire la sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii, având în vedere procentul scăzut al populaţiei active care contribuie la sistemul de asigurări sociale faţă de procentul persoanelor care beneficiază de drepturi de pensie.

Utilizarea ineficientă a resurselor şi gestionarea defectuoasă cresc riscul nesustenabilităţii bugetare în sectorul sănătăţii, avertizează instituţia europeană, potrivit căreia plăţile informale practicate pe scară largă în sectorul public al sănătăţii afectează în continuare accesibilitatea, eficienţa şi calitatea sistemului.

Au fost demarate reforme menite să îmbunătăţească eficienţa şi sustenabilitatea financiară ale sistemului de sănătate, dar sunt necesare eforturi continue.

Unele măsuri înregistrează întârzieri şi sunt afectate de nivelul insuficient de finanţare şi de capacitatea scăzută a serviciilor. Reducerea utilizării excesive a internărilor în spitale, precum şi îmbunătăţirea asistenţei medicale primare şi a sistemelor de orientare a pacienţilor către centrele specializate vor asigura un raport mai bun cost-eficacitate. Au fost demarate noi reforme ale sistemului de sănătate menite să îmbunătăţească starea de sănătate a populaţiei prin promovarea, printre altele, a accesului echitabil la servicii medicale de calitate.

Având în vedere aceste provocări, Comisia Europeană a formulat opt recomandări pentru România, care să fie puse în practică în perioada 2014-2015.

România trebuie să pună în aplicare programul de asistenţă financiară furnizată de UE/FMI, respectând pe deplin condiţionarea în materie de politică inclusă în Memorandumul de înţelegere din 6 noiembrie 2013 şi în actele adiţionale ulterioare la acesta, care completează şi susţin punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei ţări.

Comsia recomandă României să pună în aplicare strategia bugetară pentru 2014, să îmbunătăţească în mod semnificativ efortul bugetar în scopul de a asigura îndeplinirea obiectivului pe termen mediu în 2015, în conformitate cu angajamentele asumate în temeiul programului privind balanţa de plăţi şi astfel cum se reflectă în Programul de convergenţă pentru 2014, în special prin precizarea măsurilor care trebuie întreprinse în acest scop, şi să menţină nivelul obiectivului pe termen mediu şi în perioada ulterioară.

De asemenea, trebuie să se îmbunătăţească activitatea de colectare a impozitelor prin punerea în aplicare în continuare a unei strategii cuprinzătoare de respectare a obligaţiilor fiscale, intensificând eforturile de reducere a fraudei în domeniul TVA. Munca nedeclarată trebuie combătută, iar sarcina suportată de persoanele cu venituri salariale mici şi medii trebuie redusă, fără a afecta bugetul. Reforma pensiilor începută în 2010 trebuie finalizată, prin egalizarea vârstei de pensionare pentru femei şi pentru bărbaţi.

A treia reformă cerută de CE este accelerarea reformelor în sectorul sănătăţii în scopul de a spori eficienţa, calitatea şi accesibilitatea acestuia, inclusiv pentru persoanele defavorizate şi pentru comunităţile îndepărtate şi izolate. Autorităţile să intensifice eforturile pentru a elimina plăţile informale, inclusiv prin intermediul unor sisteme corespunzătoare de gestiune şi de control.

Comisia cere României să consolideze măsurile active în domeniul pieţei forţei de muncă şi capacitatea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Să acorde o atenţie specială activării tinerilor neînregistraţi. Să consolideze măsurile menite să promoveze capacitatea de inserţie profesională a lucrătorilor în vârstă. Să elaboreze, în consultare cu partenerii sociali, orientări clare privind stabilirea transparentă a salariului minim, luând în considerare condiţiile economice şi condiţiile pieţei muncii.

O altă sarcină a autorităţilor române este să asigure creşterea calităţii şi a accesului la învăţământul profesional şi tehnic, la ucenicii, la învăţământul terţiar şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii şi să le adapteze la necesităţile pieţei forţei de muncă. Să asigure un acces mai bun la serviciile de educaţie şi de îngrijire a copiilor preşcolari.

În vederea combaterii sărăciei, România trebuie să sporească eficienţa şi eficacitatea transferurilor sociale, în special pentru copii, şi să continue reforma asistenţei sociale, consolidând legăturile acesteia cu măsurile de activare. Să intensifice eforturile în vederea punerii în aplicare a măsurilor preconizate pentru a favoriza integrarea romilor pe piaţa forţei de muncă, pentru a creşte rata de şcolarizare şi pentru a reduce rata de părăsire timpurie a şcolii, prin intermediul unei abordări bazate pe parteneriat şi a unui mecanism solid de monitorizare.

Un alt obiectiv este intensificarea eforturilor pentru consolidarea capacităţii administraţiei publice, în special prin îmbunătăţirea eficienţei, a gestionării resurselor umane, a instrumentelor decizionale şi a coordonării în cadrul şi între diferitele niveluri administrative, precum şi prin îmbunătăţirea transparenţei, a integrităţii şi a răspunderii. România trebuie să accelereze absorbţia fondurilor UE, să consolideze sistemele de gestiune şi de control, să aducă îmbunătăţiri capacităţii de planificare strategică, inclusiv elementului bugetar multianual. Să remedieze deficienţele persistente din sectorul achiziţiilor publice. Să îmbunătăţească în continuare calitatea şi eficienţa sistemului judiciar, să combată corupţia la toate nivelurile şi să asigure executarea efectivă an hotărârilor instanţelor.

Comisia mai recomandă României să promoveze concurenţa şi eficienţa în sectorul energiei şi în cel al transporturilor. Să accelereze reforma guvernanţei corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energiei şi din cel al transporturilor, precum şi să sporească eficienţa acestora. Să îmbunătăţească şi să raţionalizeze politicile în domeniul eficienţei energetice. Să îmbunătăţească integrarea transfrontalieră a reţelelor de energie şi să permită, cu titlu prioritar, fluxurile inverse fizice în interconexiunile de gaze.