Poziţia preşedintelui Klaus Iohannis la Consiliul European

Administraţia Prezidenţială a anunţat că în cadrul reuniunii, şefii de stat şi de guvern s-au axat pe teme complexe, cu mize majore pentru Uniune, pentru statele membre, inclusiv pentru România şi cetăţenii săi. Acestea au vizat extinderea UE, revizuirea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, sprijinul pentru Ucraina, situaţia din Orientul Mijlociu, securitatea şi apărarea, migraţia, precum şi viitoarea Agendă Strategică a UE.

O componentă importantă a discuţiilor s-a referit la extinderea UE, rezultatul cel mai important al Consiliului European pe acest subiect fiind reprezentat de formularea deciziei de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina şi Republica Moldova, în conformitate cu recomandările Comisiei Europene din Pachetul de Extindere din 8 noiembrie 2023.

Preşedintele Klaus Iohannis a pledat ferm pentru luarea deciziei de deschidere a negocierilor de aderare la UE cu Ucraina şi Republica Moldova, subliniind că aceasta este o decizie istorică şi vizionară, pe care România şi el personal au susţinut-o şi au promovat-o în mod consecvent şi dedicat, reprezentând un obiectiv strategic al ţării noastre. Preşedintele României a arătat, totodată, că această decizie reconfirmă nu numai caracterul strategic al politicii de extindere, dar, în egală măsură, progresele impresionante realizate de cele două ţări în ceea ce priveşte reformele solicitate de UE, în condiţii foarte dificile, demonstrând fără echivoc că merită să facă parte din familia europeană.

Totodată, Preşedintele Klaus Iohannis a insistat pe importanţa adoptării cadrelor de negociere, în conformitate cu recomandările Comisiei, această solicitare explicită a României fiind, de altfel, reflectată ca atare în concluziile Consiliului European.

Preşedintele României a susţinut, de asemenea, decizia de acordare a statutului de candidat pentru Georgia, precum şi deschiderea negocierilor de aderare cu Bosnia şi Herţegovina, la momentul realizării progreselor necesare în direcţia respectării criteriilor de aderare.

Preşedintele Klaus Iohannis a insistat, totodată, pe accelerarea procesului de aderare a statelor din Balcanii de Vest, subliniind faptul că România a susţinut toate aceste decizii şi a contribuit nemijlocit la conturarea lor.

Administraţia Prezidenţială mai anunţă că un alt subiect deosebit de important pe agenda reuniunii Consiliului European a vizat procesul de revizuire a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027.

Deşi nu s-a putut obţine consensul la nivelul Consiliului European cu privire la pachetul de revizuire, acesta a primit susţinerea fermă din partea a 26 de state membre UE, inclusiv România. Tema va reveni pe agenda liderilor europeni la începutul anului 2024.

Preşedintele României a exprimat încrederea în continuarea abordării acestui subiect de o manieră pragmatică, solidară şi constructivă, astfel încât să se întrunească cât mai rapid consensul. În raport cu substanţa propunerilor de revizuire, Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că acestea reflectă angajamentul Uniunii în susţinerea priorităţilor generate de evoluţiile geopolitice curente, în special finanţarea corespunzătoare a sprijinului pentru Ucraina, prin Facilitatea special creată în acest sens, în complementaritate cu celelalte măsuri de sprijin multidimensional acordate Ucrainei. De asemenea, revizuirea este de natură să contribuie la consolidarea acţiunii în raport cu obiectivele strategice vizând competitivitatea UE, gestionarea migraţiei, întărirea cooperării în domeniul apărării, respectiv susţinerea acţiunii externe a Uniunii, cu o atenţie specială acordată implicaţiilor generate de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, implicaţii care au efecte şi asupra altor parteneri, în special asupra Republicii Moldova.

De asemenea, Preşedintele României a susţinut ferm faptul că alocările naţionale din politica de coeziune şi din Politica Agricolă Comună nu trebuie afectate în contextul discuţiilor şi deciziilor privind eventuale realocări de fonduri în contextul procesului de revizuire, având în vedere rolul acestora în susţinerea obiectivelor naţionale de dezvoltare.

De asemenea, în cadrul reuniunii, Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat importanţa sprijinului ferm şi cuprinzător al UE pentru Ucraina, pe toate dimensiunile. În context, Preşedintele României a argumentat necesitatea unei viziuni de securitate mai largi, care să cuprindă întreaga regiune a Mării Negre, inclusiv Republica Moldova.

Preşedintele Klaus Iohannis a scos în evidenţă profilul de susţinător activ al României în favoarea Ucrainei, ca stat membru aflat în prima linie, atât în plan umanitar, cât şi pentru tranzitul cerealelor ucrainene prin Culoarele de Solidaritate.

De asemenea, la solicitarea expresă a Preşedintelui României, concluziile adoptate de Consiliul European reiterează sprijinul pentru Republica Moldova în vederea gestionării provocărilor generate de agresiunea Rusiei împotrivaUcrainei.

În cadrul reuniunii a fost abordată şi situaţia din Orientul Mijlociu. În acest context, Preşedintele României a insistat pe necesitatea implicării sporite a UE în regiune în vederea dezescaladării conflictului şi a reluării procesului de pace bazat pe soluţia celor două state, în cooperare cu partenerii internaţionali şi regionali. Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că situaţia umanitară a civililor din Fâşia Gaza, ca şi cea a ostaticilor, rămâne precară şi extrem de preocupantă, solicitând implicare mai mare din partea Uniunii Europene.

Pe palierul discuţiilor privind securitatea şi apărarea, Preşedintele Românei a reiterat, încă o dată, imperativul complementarităţii şi interoperabilităţii dintre UE şi NATO. Totodată, Preşedintele Klaus Iohannis a abordat o serie de iniţiative cheie, precum consolidarea investiţiilor şi dezvoltarea capabilităţilor de apărare, încurajarea achiziţiilor comune, definirea unei Strategii Europene pentru Industria de Apărare, consolidarea bazei tehnologice şi industriale din sectorul apărării, creşterea mobilităţii militare. Preşedintele României a mai arătat că este necesar ca Uniunea Europeană să devină un furnizor de securitate mai puternic şi mai credibil pentru a putea gestiona provocările şi ameninţările existente şi viitoare. De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat rolul crucial al relaţiei transatlantice în asigurarea securităţii europene.

Concluziile Consiliului European au avut o referire şi la viitoarea Agendă Strategică a UE, în condiţiile în care a demarat, în octombrie, la Granada, un proces de reflecţie cu privire la viitoarele priorităţi ale Uniunii, care va continua în lunile următoare. Preşedintele României a evidenţiat că acest document trebuie să reflecte o viziune pe termen lung, obiectivul comun fiind o Uniune mai puternică, mai unită, mai rezilientă, mai competitivă la nivel global. Preşedintele Klaus Iohannis a adăugat că provocările complexe generate de războiul pornit de Rusia trebuie să funcţioneze drept catalizator şi să ne dea imboldul de a acţiona, în continuare, curajos. Preşedintele României a subliniat că noua Agendă Strategică reprezintă un document esenţial pentru definirea liniilor de acţiune vizând consolidarea Uniunii Europene şi reducerea dependenţelor strategice, mai ales în actualul context extrem de complicat. Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat că obţinerea de rezultate concrete pentru cetăţeni trebuie să fie obiectivul statelor membre atunci când concep Agenda Strategică şi, evident, aceasta trebuie să urmărească continuitatea în implementarea priorităţilor principale la nivelul Uniunii.

Nu în ultimul rând, în cadrul reuniunii au fost continuate discuţiile pe tema progreselor realizate în implementarea măsurilor aferente migraţiei, context în care Preşedintele României a readus în atenţie contribuţia solidă a ţării noastre la protecţia frontierelor externe ale Uniunii, a precizat Administraţia Prezidenţială.