Predoiu: Guvernul este gata să coopereze cu Senatul în rafinarea textelor din Legea ANI

"Relevanţa lui (proiectului Legii ANI - n.r.) în planul obligaţiilor internaţionale pe care România le are, rezultă din raportul primit în luna iulie redactat de Comisia Europeană. Din perspectiva interesului intern legat de această lege, credem că este important ca prin modul în care rezolvăm această problemă să transmitem nu numai partenerilor europeni, dar şi opiniei publice un semnal foarte clar cu privire la voinţa politică din Parlamentul României de a construi pe termen lung o identitate prin integritate pentru clasa politică şi pentru România, în general", a declarat Cătălin Predoiu, în şedinţa comisiilor juridică şi pentru drepturile omului din Senat.

El a spus că cele mai importante aspecte din proiect sunt legate de publicitate şi de măsura confiscării.

"Primul aspect, legat de publicitate, este foarte adevărat că într-o decizie anterioară, 415/2010, Curtea Constituţională a invalidat constituţional publicarea declaraţiilor de avere şi de interese on-line pe site-urile agenţiei şi instituţiilor, dar aş vrea să subliniez un asptect - la momentul la care a făcut această invalidare, Curtea a avut în vedere acele declaraţii în forma şi cu conţinutul prevăzut la acel moment de către legislaţie. Proiectul are în vedere o altă formă a declaraţiilor de avere, formă în care elementele individuale, care particularizează adresa unor bunuri, respectiv adresa de domiciliu, sunt eliminate, astfel încât să se respecte respectul la o viaţă privată", a explicat Predoiu.

Referindu-se la măsura confiscării averii, "cea mai delicată chestiune din cuprinsul proiectului", ministrul Justiţiei a afirmat că poziţia Guvernului se întemeiază pe două decizii ale CC, 321/2007, respectiv 414/2007, decizii care au certificat faptul că prevederile art.18 din Legea 115/2006 sunt constituţionale, iar prevederile art. 18 vizează confiscarea unor bunuri sau cote părţi din bunuri în ipoteza în care nu sunt justificate.

"Guvernul este gata să coopereze cu dumneavoastră în rafinarea textelor şi să contribuim împreună la o soluţie compatibilă, atât cu prevederile constituţionale, dar şi cu decizia Comisiei Europene, care instituie pentru România o obligaţie internaţională, pe care şi-a asumat-o", a conchis Predoiu.

Legea ANI a fost adoptată, luni, de Camera Deputaţilor, cu 204 voturi "pentru", două voturi "împotrivă" - Tudor Chiuariu şi Mihăiţă Călimente (PNL) - şi două abţineri - Daniel Oajdea (PDL) şi Tudor Ciuhodaru (independent). Legea a fost adoptată în absenţa deputaţilor PSD, care părăsiseră sala la momentul votului.

Proiectul Legii ANI a fost discutat săptămâna trecută în Comisia juridică a Camerei, aceasta adoptând, cu unanimitate de voturi, un text care reprezintă, practic, vechea formă a Legii ANI, care a fost trimisă de la Cameră la Senat în sesiunea trecută, fiind reintroduse prevederile respinse anterior de către Senat.

Legea ANI fusese declarată neconstituţională. Curtea Constituţională a decis, în 19 iulie, că este neconstituţională legea adoptată de Parlament privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate.