Predoiu, nemulţumit de comunicatul CSM privind revizuirea Constituţiei

În 21 iunie, Consiliul Superior al Magistraturii preciza, într-un comunicat de presă, că eliminarea prezumţiei de liceitate a dobândirii averilor ar reprezenta un regres în materia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, iar confiscarea bunurilor obţinute ilegal ar trebuie prevăzută constituţional.

"Eliminarea prezumţiei de liceitate a dobândirii averilor ar reprezenta un regres în materia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Confiscarea averilor dobândite ilicit poate şi trebuie să fie prevăzută constituţional pentru a garanta interesul general al societăţii româneşti, dar şi interesul individual al persoanelor care şi-au dobândit în mod licit averea", spunea CSM, în comunicatul remis agenţiei MEDIAFAX.

Luni, 27 iunie, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a transmis o scrisoare membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, cu privire la dezbaterile desfăşurate în şedinţa Plenului CSM din data de 23 iunie 2011, în legătură cu poziţia Consiliului faţă de proiectul de revizuire a Constituţiei.

Dezbaterile din cadrul menţionatei şedinţe a Plenului au revelat faptul că, în pofida unor aparenţe, documentul transmis Curţii Constituţionale în data de 15 iunie 2011, privind proiectul de revizuire a Constituţiei, şi comunicatul de presă care a urmat, nu reflectă voinţa membrilor CSM şi nu pot fi considerate documente aparţinând acestei instituţii.

Ministrul Justitiei, ca membru de drept în Consiliu, cere forului suprem al magistraturii să ia măsuri prin care să prevină asumarea nereală de către CSM a unor poziţii care exprimă doar părerile personale ale unor membri.

"Dezbaterile din şedinţa Plenului CSM din data de 23.06.2011 au relevat faptul că numai câţiva dintre membrii CSM au fost informaţi, în prealabil, în legătură cu intenţa de a emite Documentul (trimis Curţii Constituţionale) şi Comunicatul de presă, precum şi faptul că nu există o majoritate care să susţină emiterea acestora. În pofida acestor realităţi, Documentul şi Comunicatul au fost transmise ca şi când au fost însuşite de Plenul CSM, ceea ce a indus în opinia publică concluzia falsă că CSM, ca organ reprezentativ al justiţiei, s-ar opune proiectului de revizuire a Constitutţiei. Stau mărturie numeroasele articole de presă care au marcat această concluzie", afirmă ministrul Predoiu în scrisoarea adresată, luni, Consiliului.

În lumina celor de mai sus, spune Predoiu, Documentul şi Comunicatul nu reprezintă voinţa CSM şi nu pot angaja CSM.

"Pur şi simplu, ele nu pot intra în memoria instituţională ca documente emise de CSM. În consecinţă, atât Documentul, cât şi Comunicatul, ambele redactate pe marginea revizuirii Constituţiei, sunt lipsite de legitimitate şi posibil viciate sub aspect juridic, pentru că nu au reprezentat la data emiterii lor voinţa membrilor CSM", afirmă Predoiu.

Pe de altă parte, arată ministrul, Documentul şi Comunicatul au depăşit sfera competenţelor CSM şi au antrenat percepţia imixtiunii acestuia în jocurile politice.

"În general, poziţiile de fond exprimate în Document şI Comunicat faţă de proiectul de revizuire a Constituţiei dovedesc nu numai o limită în gândirea de perspectivă a redactorilor faţă de nevoia de reformă a cadrului constituţional şi faţă de tendinţele în plan european, dar vin şi în contradicţie cu toate susţinerile publice şi orientarea formal «reformistă» promovată de majoritatea membrilor aleşi ai CSM în campania electorală din 2010 pentru alegerea noilor membri CSM", arată Predoiu.

Demnitarul subliniază că din punct de vedere al managementului instituţiei, transmiterea către Curtea Constituţională şi în opinia publică a unor documente de asemenea importanţă fără consultarea membrilor CSM, este nu numai o lipsă de curtoazie faţă de membrii CSM, printre care se numără preşedintele ICCJ, ministrul Justiţiei, procurorul general, dar reprezintă şi o încălcare gravă a principiului colegialităţii care stă la baza funcţionării CSM.

CSM lucrează în Plenul său, iar în cazuri excepţionale, care reclamă formularea unei poziţii publice a CSM, se poate convoca o şedinţă extraordinară a Plenului CSM, mai spune Predoiu.

"Am decis să iau atitudine, în calitate de ministru al Justiţiei şi membru al CSM faţă de această împrejurare, numai după şi datorită poziţiilor exprimate în cadrul şedinţei Plenului CSM din data de 23.06.2011, care a dovedit că nu există o voinţă a Plenului CSM în sensul exprimat în Document şi Comunicat. Faptul că Preşedintele CSM, în mod onorabil, şi-a asumat principial întreaga eroare de management instituţional privind modalitatea promovării lor, nu exclude responsabilitatea implicită şi gravă a celorlalţi câţiva membri ai CSM care, în minoritate şi linişte, au orechestrat şi instrumentat această sincopă instituţională a CSM", declară Predoiu.

În opinia demnitarului, credibilitatea CSM a fost afectată de această "bâlbâială" instituţională, iar legitimitatea actelor sale pusă la îndoială.

"Astfel de împrejurări subminează autoritatea CSM şi îi pun la îndoială viabilitatea instituţională, precum şi neutralitatea politică. CSM este imun faţă de orice posibile contestări externe, pentru că este şi va rămâne sub pavăza Constituţiei, dar, ca orice instituţie, nu poate fi însă imun faţă de viciile de funcţionare şi lipsa de integritate instituţională internă. Acestea, alături de demagogia instituşională, sunt pericole reale la adresa bunei funcţionări a CSM şi a legitimităţii sale în sistemul judiciar şi societate. Emiterea Documentului şi a Comunicatului au fost urmate de apariţii media ale unor membri ai CSM care au consolidat percepţia că vorim de documente instituţionale, şi nu de document eşi opinii personale ale unor membri ai CSM, aşa cum este de fapt în realitate şi cum s-a dovedit la ultima şedinţă a Plenului CSM din data de 23.06.2011", explică ministrul.

Demnitarul adaugă faptul că se pune astfel problema limitelor angajării poziţiei instituţionale a CSM prin luări de poziţie şi opinii personale aparţinând unor membri, problema politicilor de comunicare publică a CSM, problema conduitei unor membri ai CSM care se predind în mod fals purtătorii de cuvânt ai întregului CSM. Aceste probleme trebuie rezolvate principial printr-o hotărâre de Plen.

"Ele se înscriu în pleiada de probleme aflate pe ordinea de zi a CSM a căror rezolvare trenează, în timp ce energii importante se irosesc pe false agende, care nu intră în sfera preocupărilor CSM. Pentru ca în viitor o astfel de situaţie să nu se mai repete, propun dezbaterea în cadrul Plenului CSM în vederea adoptării, a unui proiect de hotărâre care să reglementeze maniera în care se vor emite de acum înainte comunicatele CSM", afirmă Predoiu.

El propune, de asemenea, dezbaterea în cadrul CSM a unui proiect de comunicat prin care să se informeze opinia publică în legătură cu faptul că documentul transmis Curţii Constituţionale în legătură cu proiectul de revizuire a Constituţiei şi comunicatul ulterior emis nu reprezintă voinţa CSM, ci doar opinii personale ale unor membri, şi au fost emise fără consultarea şi informarea tuturor membrilor CSM.

"Reiterez, de asemenea, cu această ocazie, solicitarea ca ordinea de zi a Plenului să cuprindă numai chestiuni ale căror materiale documentare au fost încărcate în mapa Emap cu minim trei zile înaintea şedinţei, aşa cum spune şi Regulementul CSM. Punerea pe ordinea de zi în mod intempestiv a unor probleme neanunţate în prealabil prin Emap şi fără ca membrii CSM să poată studia documentaţia de suport, are în fapt ca efect vicierea dezbaterilor şi luarea unor decizii nefundamentate. Reiterez, de asemenea, solicitarea ca ziua şedinţei CSM să aibă un caracter previzibil şi să fie fixată astfel încât să permită comptabilizarea cu programul membrilor de drept care au şi alte agende instituţionale. Solicit prin prezenta punerea pe ordinea de zi a primei şedinţe a Plenului CSM a prezentei scrisori şi a două proiecte de hotărâre anexate. Efectuez aceste demersuri pentru că orice corecţie a mecanismului instituţional al CSM reprezintă o consolidare a credibilităţii ale instituţionale pe termen lung", mai spune ministrul.

În comunicatul de presă din 21 iunie, Consiliul Superior al Magistraturii nota că, având în vedere dezbaterile publice în jurul confiscării averilor dobândite ilicit, precum şi asupra punctului de vedere transmis Curţii Constituţionale de către CSM, magistraţii au îndatorirea de a proteja statul de drept.

"Cu atât mai mult, Consiliul Superior al Magistraturii, garant al independenţei justiţiei, trebuie să vegheze la modul cum sunt protejate drepturile şi libertăţile omului şi să atragă atenţia asupra iniţiativelor care pot suprima sau limita garanţiile acestora, inerente unei societăţi democratice şi câştiguri irevocabile ale statului de drept. CSM nu intenţionează în niciun fel să intre în dezbaterile politice asupra acestui aspect, dar înţelege să-şi îndeplinească ferm şi neutru datoria constituţională", se scria în comunicat.

CSM a înaintat un memoriu tehnic Curţii Constituţionale prin care a atenţionat asupra anumitor prevederi cuprinse în proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei României. Unul dintre subiectele analizate a fost propunerea de eliminare a prezumţiei caracterului licit de dobândire a averii (art. 44 alin. 8 din Constituţie).

CSM susţinea, în continuare, că eliminarea acestei dispoziţii ar depăşi limitele revizuirii (art. 152 par. 2 din Constituţie). Dreptul la proprietate este unul dintre drepturile fundamentale ale omului, specific democraţiei constituţionale. Proprietatea trebuie ocrotită şi garantată, aşa cum a făcut-o de altfel constituantul prin art. 136 din Constituţie (proprietatea este inviolabilă) şi prin art. 44 din acelaşi act fundamental. Garanţiile dreptului de proprietate reprezintă un câştig inestimabil al Revoluţiei din decembrie 1989. Constituţia comunistă nu prevedea nicio garanţie iar experienţa anilor de dictatură comunistă au demonstrat că, fără garanţii constituţionale, dreptul de proprietate privată poate fi supus sistematic unui control etatic de cele mai multe ori abuziv şi represiv.

Interesul oricărei persoane este de a se bucura pe deplin de proprietatea privată a bunurilor sale; de aceea Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului a înscris, ca drept fundamental, acest interes particular în Protocolul 1 al Convenţiei (art. 1). Dobândirea licită a proprietăţii, din aceste considerente, este şi trebuie să fie o prezumţie, iar confiscarea acesteia nu poate avea loc atât timp cât prezumţia operează. În aceste condiţii, CSM consideră că eliminarea garanţiei de prezumţie a liceităţii dobândirii proprietăţii ar reprezenta un regres în materia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

"Este tot atât de adevărat, însă, că, în cei peste 20 de ani de după Revoluţia din 1989, au fost numeroase cazuri în care dobândirea proprietăţii a avut la bază, cel puţin aparent, ilicitul. Iar acest ilicit, dacă este dovedit, trebuie drastic şi sever sancţionat. În chiar condiţiile actualei Constituţii, acest lucru este posibil pentru că paragraful 1 al art. 44 prevede că dreptul de proprietate este garantat, însă limitele garanţiilor ca şi conţinutul acestor garanţii sunt prevăzute de lege. Cu alte cuvinte, modul de reglementare prin legi şi aplicarea promptă a acestor reglementări de organele şi autorităţile chemate să aplice legea sunt cele care ar trebui să constituie principala preocupare pentru a sancţiona ilicitul, inclusiv prin confiscarea bunurilor dobândite în acest fel", mai afirmă CSM.

Din aceste motive,arată Consiliul, pentru a realiza atât interesul general, dar şi cel individual (al persoanelor care şi-au dobândit licit proprietatea), CSM consideră că este necesar ca limitele garanţiilor să fie prevăzute în chiar Constituţia României, ca urmare a completării art. 44 paragraf 8. În acest fel, garanţia neconfiscării averii dobândite licit, ca şi a prezumţiei de dobândire licită, trebuie păstrată, din raţiunile mai sus arătate, însă textul trebuie completat cu excepţia în care atunci când, pe baza unui proces finalizat printr-o hotărâre judecătorească, se demonstrează caracterul ilicit, averea sau partea din avere, inclusiv cea provenită din valorificarea bunurilor dobândite prin săvârşirea infracţiunii, se confiscă.

CSM declara că va lua parte la orice dezbatere publică vizând modificarea Constituţiei, apărând principiile statului de drept, interesele instanţelor şi ale parchetelor, dar şi drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor.

În 17 iunie, Curtea Constituţională (CC) a decis că abrogarea textului privind averea dobândită licit suprimă garanţia dreptului de proprietate privată.

CC, cu majoritate de voturi, constată că eliminarea tezei a doua a art.44 alin.(8) din Constituţie, potrivit căreia "Caracterul licit al dobândirii se prezumă" este neconstituţională, deoarece are ca efect suprimarea unei garanţii a dreptului de proprietate, încălcându-se astfel limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie.

Consiliul Superior al Magistraturii mai susţinea în comunicatul din 21 iunie că soluţii pentru întărirea constituţională a statului de drept ar putea fi trecerea Curţii Constituţionale în sfera autorităţii judecătoreşti şi recunoaşterea dreptului de iniţiativă legislativă pentru CSM.

"Alte soluţii menite să întărească constituţional statul de drept pot fi trecerea Curţii Constituţionale în sfera autorităţii judecătoreşti, întărirea statutului procurorilor şi recunoaşterea dreptului de iniţiativă legislativă pentru Consiliul", arăta CSM.

CSM consideră ca iniţiativa de revizuire a Constituţiei este o oportunitate importantă pentru societatea românească de-a lua în discuţie şi alte soluţii menite să întărească constituţional statul de drept.

"Pot fi astfel de soluţii de pildă, depolitizarea numirii judecătorilor la Curtea Constituţională şi trecerea acestei importante autorităţi constituţionale în sfera autorităţii judecătoreşti, întărirea statutului constituţional al procurorilor şi extinderea iniţiativei legislative către CSM în legătură cu actele normative vizând justiţia şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor", afirma CSM.

Vineri, 17 iunie, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a constatat că sunt neconstituţionale modificările alin.(2) lit.a) şi b) şi alin.(3) ale art.133 referitoare la CSM sunt neconstituţionale, deoarece au ca efect încălcarea independenţei justiţiei, în contradicţie cu dispoziţiile art.152 alin.(1) din Constituţie.

Modificările declarate neconstituţionale au fost propuse de Preşedinţie şi Guvern, prin proiectul de revizuire a Legii fundamentale.