Preşedintele ANC: Persoanele care cer redobândirea cetăţeniei nu dau un test de limbă română

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC), Nicoleta Ecaterina Eucarie, a explicat, marţi, în faţa Comisiei pentru cercetarea abuzurilor din Camera Deputaţilor, procedura prin care o persoană poate cere redobândirea sau acordarea cetăţeniei române, aceasta fiind invitată în urma numărului mare de petiţii depuse de solicitanţi care se plâng de termenele prea lungi de soluţionare a dosarelor.

Întrebată de deputaţi dacă au fost cazuri în care persoane care nu cunoşteau limba română au primit totuşi cetăţenia, Eucarie a precizat că, în ceea ce priveşte redobândirea cetăţeniei, în special pentru cetăţenii moldoveni, legea prezumă că aceştia vorbesc limba română, astfel că este eliminată etapa interviului.

Eucarie a subliniat că pentru această categorie "redobândirea cetăţeniei române este o reparaţie morală", astfel că procedura de soluţionare a dosarelor nu prevede un test de limbă română sau un interviu.

Preşedintele ANC a mai spus că, totuşi, se face o triere la momentul depunerii jurământului, când autorităţile române pot vedea dacă persoanele respective cunosc, într-adevăr limba română. Astfel, chiar dacă au ajuns la această etapă finală de depunere a jurământului, solicitanţilor le poate fi respinsă cererea, dacă se dovedeşte că nu vorbesc româneşte.

Membrii Comisiei pentru abuzuri au propus, în acest caz, iniţierea unei modificări legislative care să rectifice acest aspect şi să includă o verificare a nivelului de limbă română cunoscut de fiecare petent.

Preşedintele ANC a mai fost întrebată de preşedintele Comisiei pentru abuzuri, deputatul Ioan Stan, ce măsuri se pot lua pentru reducerea numărului de petiţii vizând urgentarea soluţionării dosarelor depuse la instituţie.

Aceasta a răspuns că cererile de redobândire a cetăţeniei sunt soluţionate în timpul prevăzut de lege, respectiv până la cinci luni. În cazul în care dosarele nu sunt complete, termenul se poate prelungi până la nouă-zece luni.

Ecaterina Eucarie a mai precizat că, în ultimele luni, instituţia pe care o conduce a reuşit reducerea numărului de petiţii privind stadiul în care se află dosarele, atât prin înfiinţarea a cinci birouri teritoriale, cât şi prin operaţionalizarea unei linii telefonice şi a unui e-mail. De asemenea, din 7 martie, toate ordinele de redobândire a cetăţeniei aprobate de preşedintele ANC sunt postate pe site-ul autorităţii, iar în urma semnării unui protocol cu Ministerul Afacerii Externe, acestea sunt transmise imediat la consulatele din Chişinău, Bălţi şi Cahul.

Eucarie a mai spus că petenţii nu fac distincţia între cererea de redobândire a cetăţeniei şi cererea de a afla stadiul în care se află dosarul, menţionând că legea obligă ANC să comunice doar ordinul final.

Preşedintele ANC a explicat că, săptămânal, se soluţionează aproximativ şase-şapte ordine colective, fiecare vizând 400-420 de persoane. Astfel, se ajunge la soluţionarea a peste 9.500 de cereri pe lună.

În ceea ce priveşte unele petiţii în care s-a reclamat faptul că, în unele situaţii, la dosar nu se adaugă şi cazierul solicitantului, Eucarie a spus că nu a existat niciun caz în care acest document să fie eliminat. Ea a explicat că au fost cazuri în care erau înregistrate dosare chiar şi din anul 2002, când procedura de verificare era diferită. Astfel, datele depuse de petent la dosar, la acea vreme, erau suficiente, însă în contextul în care dosarul se soluţionează în anul 2011, se fac demersuri pentru ca acesta să fie completat în funcţie de legislaţia în vigoare. Funcţionarii ANC nu au mai cerut, în această situaţie, cazierul petenţilor, ci îl solicită de la autorităţile statului în care acesta este domiciliat şi îl adaugă la dosar.

O altă problemă discutată a fost cea a "intermediarilor" care cer bani oamenilor pentru a interveni pe lângă funcţionari ANC pentru a influenţa urgentarea dosarului.

"Nu ştiu cum ar putea intra în posesia datelor personale ale celor care au depus cereri, eventual puteau să intre în posesia acestor date în urma comunicării oficiale", a spus Eucarie, explicând că aceşti intermediari aflau datele de contact ale solicitanţilor după ce autorităţile române le trimiteau, prin poştă, comunicarea prin care erau invitaţi la depunerea jurământului. Eucarie a precizat că 80-90 la sută dintre aceşti cetăţeni şi-au schimbat domiciliul, astfel că aceste comunicări nu mai ajung la ei.

Deputaţii din comisie au atenţionat, astfel, că procedura de comunicare oficială a aprobării unui ordin este netransparentă şi că se dă naştere la reţele de trafic de influenţă.

Ecaterina Eucarie a precizat că procedura a fost urgentată în ultimele luni tocmai pentru a elimina aceşti "intermediari", subliniind că abia în toamna anului trecut ANC a ajuns să funcţioneze la capacitate normală.

Referindu-se la avizele ce trebuiesc emise de autorităţile moldovene pentru a certifica "loialitatea" solicitantului de cetăţenie faţă de statul român şi demnitatea acestuia, Eucarie a subliniat că emiterea lor este obligatorie, în vreme ce menţiunile din aviz au caracter consultativ. În cazul în care există contradicţii între menţiunile din aviz şi informaţiile deţinute de ANC, avizul se retrimite la instituţia respectivă, pentru a le clarifica.

Comisia pentru abuzuri urmează să decidă dacă lămuririle date de preşedintele ANC au fost suficiente sau dacă va mai fi invitat la audieri, eventual alături de unii dintre petenţi, pentru a lămuri unele aspecte legate de procedură.