Preşedintele Băsescu susţine acceptarea de către România a jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga

"Domnul preşedinte Traian Băsescu s-a declarat un susţinător al deciziei de acceptare a jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie, având în vedere şi justeţea acestei opţiuni dovedită în modul de soluţionare a disputei teritoriale cu Ucraina în Marea Neagră", menţionează un comunicat de presă transmis vineri MEDIAFAX despre întâlnirea de la Palatul Cotroceni.

Şeful statului "a evocat importanţa acceptării de către România a jurisdicţiei obligatorii a Curţii şi, prin aceasta, a alăturării României unui grup majoritar de state membre ale Uniunii Europene care favorizează respectarea strictă a normelor de drept internaţional în relaţiile dintre state pe plan mondial".

Preşedintele Băsescu a mulţumit oficialului CIJ pentru implicarea cu imparţialitate şi profesionalism în soluţionarea echitabilă a cauzei privind delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive în Marea Neagră între România şi Ucraina.

Şeful statului a apreciat şi contribuţia semnificativă a Curţii Internaţionale de Justiţie la dezvoltarea relaţiilor de prietenie între state, precum şi la pacea, stabilitatea şi securitatea internaţională, Curtea fiind un promotor şi un garant al supremaţiei dreptului în relaţiile internaţionale, mai menţionează comunicatul Preşedinţiei.

Tomka se află în România pentru a conferenţia despre implicaţiile acceptării, de către un stat, a jurisdicţiei obligatorii a CIJ de la Haga. El s-a întâlnit vineri şi cu ministrul de Externe, Titus Corlăţean, care a a subliniat, de asemenea, "sprijinul ferm al României pentru rolul Curţii de promotor al supremaţiei dreptului în relaţiile internaţionale şi a reliefat încrederea României în dreptul internaţional, ca instrument eficient de politică externă", potrivit unui comunicat MAE.

Peter Tomka a salutat procesul de reflecţie demarat în România privind acceptarea jurisdicţiei obligatorii a CIJ şi şi-a exprimat speranţa şi încrederea că, în foarte scurt timp, ţara noastră se va alătura grupului statelor care au acceptat deja jurisdicţia obligatorie a Curţii – 69 de state membre ONU, dintre care 22 de state membre ale UE.

Lansarea dezbaterii publice din România privind acceptarea de ţara noastră a jurisdicţiei obligatorii a CIJ a fost anunţată de ministrul Corlăţean în septembrie 2012, cu ocazia participării la lucrările Adunării Generale a ONU.

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cu sediul la Haga, este organul principal judiciar al ONU şi una dintre cele mai prestigioase, importante şi respectate instanţe internaţionale. A fost înfiinţată în 1945, în baza Cartei ONU.

Statutul CIJ reglementează, printre modalităţile prin care un stat poate accepta jurisdicţia acesteia, depunerea unei declaraţii la Secretarul General al ONU, în baza art. 36 alin.2 din Statut, prin care un stat se angajează să supună jurisdicţiei CIJ toate diferendele juridice care ar apărea în raporturile sale cu un alt stat, cu condiţia ca acesta din urmă să fi acceptat, printr-o declaraţie asemănătoare, această jurisdicţie.

Hotărârea CIJ în speţa privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră (România vs Ucraina), pronunţată pe data de 3 februarie 2009, a recunoscut jurisdicţia şi drepturile suverane ale României pentru 9.700 km de platou continental şi zonă economică exclusivă, adică 79,34% din suprafaţa de 12.200 km, aflată în dispută între România şi Ucraina, fiind prima hotărâre din istoria CIJ pronunţată în unanimitate.

Vizita judecătorului Peter Tomka este prima a unui preşedinte al CIJ în România.