Preşedintele CJ Harghita vrea opinia comisarului european în privinţa regionalizării României

Borboly Csaba îi scrie comisarului european Johannes Hahn că, în ultima perioadă, politicienii au adus mai multe argumente pro şi contra transformării sistemului administrativ românesc din 41 de judeţe în opt judeţe.

Borboly Csaba îi solicită comisarului european să-şi exprime opinia în privinţa clarificării aspectelor legate de argumentele aduse în disputele politice vizând sistemul administrativ.

"Actualitatea scrisorii şi a întrebărilor formulate sunt date de faptul că preşedintele României a iniţiat transformarea actualului sistem administrativ-teritorial din România şi, pe lângă desfiinţarea judeţelor actuale, crearea a opt regiuni de dezvoltare şi administrative", scrie preşedintele CJ Harghita.

Acesta îl informează pe comisar că acum în România funcţionează opt regiuni de dezvoltare care nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi care, în afara rolului lor în implementarea politicilor de dezvoltare, nu au atribuţii de administraţie publică.

Borboly Csaba îl roagă pe Johannes Hahn să-i răspundă la 11 întrebări punctuale, întrucât "principalele argumentele aduse în favoarea desfiinţării judeţelor sunt bazate pe conformarea la aşteptările Uniunii Europene, respectiv pe implementarea cu succes a politicii regionale".

Printre altele, preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, aşteaptă răspuns la întrebări referitoare la numărul populaţiei şi întinderii pe care ar trebui să le aibă regiunile de dezvoltare pentru a servi cel mai bine dezvoltarea economico-socială a unei zone, dacă este obligatoriu, conform experienţelor şi recomandărilor Uniunii Europene (UE), ca acestea să fie în acelaşi timp şi unităţi administrativ-teritoriale, dacă este adevărat că, potrivit recomandărilor UE, statele membre trebuie să formeze regiuni cu populaţie şi nivel de dezvoltare economică (PIB pe locuitor aproape identic) similare, care sunt acele norme juridice comunitare care obligă statele membre UE să formeze unităţi administrativ-teritoriale peste trei milioane de locuitori şi ce norme juridice comunitare interzic statelor membre să aibă unităţi administrativ-teritoriale cu o populaţie mai mică de trei milioane de locuitori.

Pe de altă parte, Borboly mai doreşte ca oficialul european să-i confirme dacă există norme comunitare care interzic ca, la formarea regiunilor de dezvoltare, statele membre să aibă în vedere tradiţiile istorice şi culturale.

"Conform experienţelor comunitare, care din următoarele situaţii este mai avantajoasă din punctul de vedere al atragerii şi utilizării cu succes a fondurilor europene: dacă regiunea de dezvoltare cuprinde unităţi legate din punct de vedere economic, istoric şi cultural sau dacă regiunile de dezvoltare sunt create în mod artificial, fără a avea în vedere tradiţiile din regiunea în cauză? Care sunt experienţele europene în privinţa situaţiei când, o zonă mai dezvoltată şi una mai puţin dezvoltată sunt comasate într-o singură unitate administrativ-teritorială (regiune), cum se modifică diferenţele de dezvoltare existente la nivel regional, şi care este ponderea pe care o obţin din fondurile de dezvoltare zonele situate la periferia regiunii?", mai întreabă preşedintele CJ Harghita.

Scrisoarea preşedintelui CJ Harghita a fost trimisă, luni, prin e-mail, comisarului european pentru dezvoltarea regională, Johannes Hahn.