Preşedintele CNS: Toate proiectele de reorganizare sunt eronate, inclusiv cel al UDMR

Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a spus că organizaţia consideră că, într-adevăr, structura administrativ-teritorială actuală este depăşită, iar proiectul prin care actualele regiuni de dezvoltare s-ar transforma în judeţe este antidemocratic, subliniind că niciunul dintre partide nu a consultat populaţia când a propus un anumit proiect, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"S-au apucat să deseneze hărţi fără a întreba ţara", a spus Izsak Balazs, adăugând că doar raportul comisiei prezidenţiale conduse de Ioan Stanomir propunea o soluţie democratică (potrivit acesteia, administraţiile publice locale ar putea să se asocieze, iar asocierile să fie recunoscute oficial - n.r.), apreciind că astfel se putea constitui "un sistem administrativ stabil, eficient şi durabil".

Preşedintele CNS a spus că, din păcate, acest raport nu a fost luat în seamă în "febra" dezbaterilor referitoare la reorganizare, însă toate proiectele prezentate de mediul politic sunt eronate, inclusiv cel al UDMR, care prevede 16 regiuni, între care Ţinutul Secuiesc, compus din actualele judeţe Mureş, Harghita şi Covasna.

Potrivit lui Izsak Balazs, propunerea UDMR ridică probleme în ceea ce priveşte componenţa Ţinutului Secuiesc, dat fiind că Ţinutul Secuiesc istoric cuprindea doar o parte din actualul judeţ Mureş, fără partea de câmpie şi zonele Sighişoara şi Târnăveni, parte denumită "Scaunul Mureş".

Proiectul UDMR ar însemna o scădere a proporţiei "naţionalităţii maghiare" în totalul populaţiei, a argumentat el.

"A fost întrebată populaţia judeţului Mureş în ce unitate administrativă vrea să trăiască în viitor? Nu. A întrebat UDMR propriii alegători din Scaunul Mureş, din judeţul Mureş, cum îşi imaginează viitorul, care ar fi acel cadru teritorial? Nu. Bineînţeles că nu suntem de acord ca o parte din moştenirea regimului Ceauşescu să fie salvată nici măcar în propunerea cu 16 regiuni formulată de UDMR. (...) O propunere ce doreşte să păstreze limitele administrative din 1968 nu are nicio justificare raţională. Dacă spunem că actuala structură a ţării e depăşită, de ce să fundamentăm pe structura din 1968?", a spus Izsak Balazs.

El precizat că CNS a propus, încă din 2004, Parlamentului un proiect de autonomie, care cuprinde şi o hartă cu localităţile Ţinutului Secuiesc, care ar avea "o coerenţă culturală, bazată pe tradiţii comune, aşa cum este peste tot în Europa recunoscut".

"CNS militează ca viitorul Ţinut Secuiesc să fie completat cu Scaunul Mureş (…) Ţinutul Secuiesc există şi trebuie recunoscut, e o realitate culturală şi socială", a spus Izsak Balazs.

El a subliniat că Ţinutul Secuiesc "a avut tot timpul propriile structuri de autonomie locale", chiar şi în perioada comunistă, când s-a înfiinţat Regiunea Autonomă Maghiară, şi că, dacă acesta ar fi înglobat într-o regiune mare, în care ponderea populaţiei maghiare să fie de doar 30 la sută, s-ar produce "desfiinţarea cadrului teritorial al existenţei secuimii, care niciodată n-a fost desfiinţat".

"E o propunere de transformare pe scară istorică", a apreciat el.

UDMR a respins, luni, în şedinţa coaliţiei, toate propunerile PDL privind reorganizarea teritorială, astfel că s-a decis amânarea acestui proces, a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX liderul UDMR, Kelemen Hunor.

Prim-vicepreşedintele PDL Roberta Anastase a declarat, luni, că o comisie a reprezentanţilor coaliţiei urmează să analizeze până în toamnă subiectul regionalizării, în paralel urmând să aibă loc acţiunea guvernamentală de descentralizare.

Ministrul Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, a declarat, luni, că nu mai este timp până la 1 iulie pentru a se face reorganizarea administrativă, precizând că discuţiile vor continua pentru un acord politic, urmând ca până atunci să se realizeze reorganizarea deconcentratelor pe forma regiunilor.