Preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag: România îndeplineşte criteriile tehnice de aderare la Schengen, dar corupţia rămâne o problemă. Subiectul confiscării extinse a averii va fi în raportul MCV

"În principiu, poziţia României pe această temă nu e una greşită. S-a spus că atât timp cât criteriile tehnice sunt îndeplinite, ar trebui să i se permită aderarea şi de ceva vreme România îndeplineşte aceste criterii tehnice de aderare la Schengen. Însă (...) ce folos are o frontieră bine securizată din punct de vedere tehnic, ireproşabilă, dacă pot exista grăniceri care, în schimbul unor foloase, unor sume de bani, lasă să treacă autocare cu refugiaţi?", a spus oficialul german, într-o conferinţă de presă la Bucureşti.

De asemenea, Krichbaum a spus că la Comisia Europeană trebuie să se pună întrebarea referitoare la eficienţa luptei împotriva corupţiei, înainte să se înceapă procesul de aderare la spaţiul Schengen. "La Comisia Europeană trebuie să ne punem întrebarea dacă lupta împotriva corupţiei este într-adevăr atât de avansată încât să se poată da undă verde acestui proces de aderare", a spus Krichbaum.

Totodată, Gunther Krichbaum a vorbit despre o repartizare echitabilă a sarcinilor statelor membre ale UE în criza migranţilor, subliniind că nu se pot face concesii pe tema aderării la spaţiul Schengen în funcţie de cotele de refugiaţi acceptate de o ţară.

La 6 octombrie, o decizie cu privire la aderarea României şi Bulgariei la Schengen a fost din nou amânată, subiectul fiind scos de pe agenda reuniunii JAI. Franţa, Germania, Olanda şi Finlanda au fost statele care s-au opus introducerii pe agenda Consiliului JAI din 8-9 octombrie a aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, francezii fiind cei mai vehemenţi, iar partea română a fost în cele din urmă de acord, potrivit unor surse oficiale.

Potrivit surselor citate, Franţa a fost cea mai vehementă voce împotriva introducerii pe agenda Consiliului JAI a aderării României la spaţiul Schengen. Aceleaşi surse susţin că partea română nu a insistat pentru discutarea problemei şi a fost de acord cu amânarea discuţiilor, în condiţiile în care un eventual vot negativ ar fi însemnat reluarea întregii proceduri de aderare.

Preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag: Subiectul confiscării extinse a averii va fi în raportul MCV. Parlamentul frânează procesul

"DNA-ul îşi doreşte, de pildă, o reformă (referitor la confiscările extinse, n.r.). Constatăm că dacă cineva frânează acest demers, o face Parlamentul. În Germania, în cazul confiscărilor extinse, lucrurile stau foarte limpede, această măsură este înscrisă deja în sentinţa finală, procedându-se imediat la executarea sa. Cred că este nevoie şi în România de o procedură urgentată. Acest subiect se va găsi şi în următorul raport MCV", a spus Gunther Krichbaum, în cadrul aceleiaşi conferinţe. 

Oficialul german a mai spus că în momentul de faţă se recuperează doar 10% din prejudiciu şi că lucrurile merg "într-o manieră greoaie".

"Am înţeles că sunt implicate în acest context Ministerul Finanţelor şi autoritatea subordonată, ANAF. La ora actuală lucrurile decurg într-o manieră destul de înceată, greoaie, la final atingându-se cota de doar 10% din valoarea totală a acestor bunuri şi valori care provin din fapte penale. (...) Cred că România se află, în ceea ce priveşte acest subiect, relativ departe de a fi ajuns la rezultatele dorite", a spus Krichbaum.

De asemenea, Krichbaum a mai spus că nu va fi eliminat MCV-ul şi că, în urma discuţiilor purtate cu reprezntanţi ai ONG-urilor şi ai DNA, s-a ajuns la concluzia că acest mecanism de verificare este un succes, având în vedere că persoane care păreau intangibile au ajuns în faţa justiţiei, el precizand că este nevoie în continuare de o presiune în lupta anticorupţie.

"Nu există o intenţie a Comisiei Europene de a elimina MCV-ul. Din discuţiile avute cu reprezentanţi ai ONG-urilor, dar şi cele avute la DNA, a rezultat că MCV-ul reprezintă un instrument foarte util, este nevoie să se exercite în continuare presiune. Succesele obţinute până acum justifică această opinie. S-a văzut în ultima perioadă că persoane considerate până nu demult intangibile au ajuns să răspundă în faţa justiţiei şi acest lucru reprezintă un succes de care cetăţenii României trebuie să se bucure. (…) Lupta împotriva corupţiei trebuie să continue, nu este vorba de infracţiuni haiduceşti, sunt infracţiuni foarte serioase şi de aceea monitorizarea prin intermediul instrumentului oferit de Comisie va continua în România şi, desigur, şi în Bulgaria", a declarat politicianul german.

Pe 17 octombrie, Senatul a respins proiectul de lege pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate, nefiind întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare în condiţiile în care este vorba despre o lege organică. În plenul Senatului s-au înregistrat 66 de voturi "pentru", 6 abţineri şi 36 de voturi "împotrivă", liberalii votând împotrivă, pe motiv că nu s-a ţinut cont de modificările pe care PNL le-au propus în şedinţa de plen anterioară.

Proiectul, elaborat de guvern, ar urma să fie discutat în Camera Deputaţilor, for decizional.