Preşedintele Iohannis a atacat la CCR modificările aduse la legea de funcţionare a Curţii de Conturi

În sesizarea de neconstituţionalitate, Klaus Iohannis susţine că, prin conţinutul său normativ, legea contravine mai multor articole din Constituţie.

Astfel, prin noua soluţie legislativă preşedintelui Curţii de Conturi i se atribuie aceleaşi competenţe ca şi plenului instituţiei

În plus, acesta va coordona, îndruma şi conduce, după caz, întreaga activitate a instituţiei, ceea ce înseamnă că nu mai este respectat principiul independenţei membrilor Curţii de Conturi în exercitarea mandatului lor.

Şeful statului consideră neconstituţionale şi noile prevederi referitoare la coordonarea departamentelor Curţii de Conturi în condiţiile în care şefii departamentelor vor ajunge în subordinea preşedintelui Curţii de Conturi.

„Ca efect al subordonării faţă de preşedintele Curţii de Conturi a aparatului administrativ din cadrul departamentului aflat în coordonarea unui consilier de conturi va fi afectată independenţa acestuia. Altfel spus, prin faptul că directorii din cadrul Curţii de Conturi se subordonează preşedintelui, şi nu consilierilor de conturi, care doar coordonează departamentele, sunt create premisele încălcării principiului imparţialităţii”, se arată în sesizarea la CCR.

Preşedintele consideră că noile prevederi ar conduce către concentrarea puterii de decizie în sarcina preşedintelui Curţii de Conturi şi, după caz, a vicepreşedinţilor, ceea ce implică o diminuare a rolului celorlalţi membri ai instituţiei.

Un alt articol contestat în noua lege se referă la organizarea concursurilor pentru directori şi directori adjuncţi ai departamentelor Curţii de Conturi, camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti, măsură fiind de natură să afecteze stabilitatea aferentă funcţiei de auditor public extern.

De asemenea, sesizarea de neconstituţionalitate critică şi prevederea din lege potrivit căreia reprezentanţii entităţilor auditate „nu răspund pentru consecinţele măsurilor administrative”, această normă fiind lipsită de claritate şi predictibilitate.

„Nu rezultă către cine va fi transferată răspunderea pentru activităţile realizate în exercitarea funcţiilor de către reprezentanţii entităţilor auditate şi care au cauzat totuşi un prejudiciu. Exonerarea de răspundere a reprezentanţilor entităţilor publice auditate pentru consecinţele erorilor/abaterilor de la legalitate constatate de Curtea de Conturi contravine chiar rolului constituţional al acestei autorităţi”, se mai arată în sesizarea către CCR.

Un alt articol contestat se referă la posibilitatea acordată entităţii auditate de a recurge la serviciile unui expert autorizat extern şi independent, iar, astfel, rolul constituţional al Curţii de Conturi va fi afectat.

Totodată, este considerată neconstituţională condiţionarea sesizării organelor de urmărire penală de aprobarea plenului Curţii de Conturi.

Preşedintele consideră neconstituţional şi articolul care pemite membrilor Curţii de Conturi să desfăşoare activităţi didactice, de cercetare ştiinţifică şi de formare profesională în condiţiile în care aceştia sunt asimilaţi prin Constituţie judecătorilor din punct de vedere al regimului incompatibilităţilor.

Proiectul de lege, iniţiat în octombrie 2019, a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor în 11 februarie 2020, iar pe 11 iunie a fost votat de Senat, în calitate de for decizional.