Preşedintele Klaus Iohannis a găsit nereguli la Legea „Task Force”

La data de 30 iunie 2023, Parlamentul a transmis Preşedintelui, în vederea promulgării, Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2022 privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii instituţionale şi administrative a Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării şi a Autorităţii pentru Digitalizarea României necesare implementării componentei C7 – Transformare digitală din Planul naţional de redresare şi rezilienţă, precum şi alte categorii de măsuri.

Legea transmisă la promulgare aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2022, care adoptă unele măsuri pentru consolidarea capacităţii instituţionale şi administrative a Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID) şi a Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR).

Potrivit OUG nr. 30/2022, se înfiinţează Grupul operativ pentru implementarea şi monitorizarea reformelor şi investiţiilor privind transformarea digitală - Task Force, în cadrul MCID, structură în afara organigramei acestuia, fără personalitate juridică, în directa coordonare a ministrului, structura având un coordonator care dezvoltă relaţii de colaborare instituţională cu toate departamentele din cadrul MCID. Structura Task Force este constituită din 17 posturi de specialişti, dintre care un post de conducere şi 16 posturi de specialişti încadraţi cu contract individual de muncă pe perioadă determinată, respectiv pe perioada derulării implementării PNRR al României. De asemenea, se înfiinţează la nivelul Autorităţii pentru Digitalizarea României - Unitatea pentru implementarea programelor de transformare digitală, denumită în continuare UIPTD, ca structură încadrată cu specialişti în afara organigramei, cu un număr maxim de 50 de posturi, pe perioada derulării PNRR al României.

Legea de aprobare a OUG nr. 30/2022 a fost adoptată tacit de Senat, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituţie, şi adoptată cu modificări şi completări de Camera Deputaţilor, Cameră decizională. Modificările aduse de Camera Deputaţilor au vizat profilul şi creşterea numărului de posturi alocate Grupului operativ Task Force, durata contractelor individuale de muncă, plafonul de salarizare a specialiştilor din cadrul Task Force şi sursa de finanţare a cheltuielilor de organizare şi funcţionare a UIPTD.

Având în vedere modul de adoptare şi conţinutul normativ al Legii pentru aprobarea OUG nr. 30/2022, Administraţia Prezienţială apreciază că se impune reanalizarea acesteia de către Parlament, pentru următoarele motive:

1. Având în vedere soluţiile legislative adoptate de Camera Deputaţilor, Cameră decizională, cu privire la o serie de norme ce vizează modificarea structurii şi dimensiunii Task Force - de la 17 la 30 de posturi, respectiv de la 16 posturi la 29 de posturi de specialişti, dintre care cel puţin 15 trebuie să fie specialişti în domeniul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor - şi a modalităţii de remunerare a specialiştilor, precum şi faptul că acestea diferă în mod semnificativ de forma iniţiatorului şi, implicit, de forma adoptată de Senat, considerăm că este necesar ca normele introduse să fie analizate şi de Camera de reflecţie, pentru respectarea principiilor constituţionale referitoare la procedura legislativă.

2. La articolul unic pct. 1 din legea supusă reexaminării cu referire la articolul 1, alineatul (2) din OUG nr. 30/2022 se prevede că: „(2) Structura prevăzută la alin. (1) este constituită din 30 posturi, din care un post de conducere şi 29 posturi de specialişti, dintre care cel puţin 15 specialişti în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. Pentru ocuparea posturilor se încheie contracte individuale de muncă pe o perioadă determinată de un an. Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, contractul individual de muncă poate fi prelungit pe perioade succesive de câte un an până la finalizarea perioadei de derulare a implementării PNRR”.

Totodată, la articolul unic pct. 4 din legea supusă reexaminării cu referire la articolul 5, alin. (1) din OUG nr. 30/2022 se prevede că: „Salarizarea specialiştilor prevăzuţi la art. 1 alin. (2) nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi nu poate depăşi valoarea plafoanelor salariale maxime, de 60 de euro brut pe oră, echivalent în lei la cursul de schimb al Băncii Naţionale a României”.

Potrivit dispoziţiilor legale, cuantumurile salariale pentru specialiştii din cadrul UIPTD sunt stabilite în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) şi (2) din acelaşi act normativ. Astfel, pentru ambele structuri înfiinţate prin OUG nr. 30/2022, Task Force şi UIPTD, legiuitorul a stabilit la art. 1, şi respectiv la art. 8 din OUG nr. 30/2022, în ceea ce priveşte regimul lor juridic, că acestea reprezintă structuri în afara organigramei, cuantumurile salariale pentru specialiştii din cadrul fiecăreia dintre cele două structuri fiind stabilite prin raportare la aceleaşi dispoziţii legale.

În lipsa unor prevederi exprese care să prevadă derogarea de la anumite dispoziţii ale Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în cadrul instituţiilor şi/sau autorităţilor publice, deci, implicit în cadrul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID) şi al Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR), încadrarea de personal cu contract individual de muncă pe durată determinată, pe posturi în afara organigramei, se face prin aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (10)-(106) din acest act normativ.

Astfel, angajarea de personal pe posturi în afara organigramei se face cu scopul de a desfăşura exclusiv activităţi în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene/externe (rambursabile, nerambursabile, PNRR), „conform prevederilor contractului/acordului/ordinului de finanţare semnat de către instituţia beneficiară cu autoritatea finanţatoare şi în limita sumelor alocate”. Personalului angajat pe posturi în afara organigramei „i se aplică tarifele orare prevăzute de cererile de finanţare şi Ghidul solicitantului - condiţii generale şi specifice aplicabile”. Totodată, cheltuielile cu salarizarea personalului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, pe bază de contract individual de muncă pe perioadă determinată, „se suportă din titlul de cheltuieli din care este finanţat proiectul, în limita bugetului aprobat”. De asemenea, condiţiile de înfiinţare a posturilor în afara organigramei se stabilesc „pe baza unui regulament cadru elaborat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului”.

În aplicarea acestei prevederi, în data de 15 martie 2023 a fost adoptată HG nr. 234/2023 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind criteriile pe baza cărora se stabileşte procentul de majorare salarială pentru persoanele prevăzute la art. 16 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi condiţiile de înfiinţare a posturilor în afara organigramei în cadrul instituţiilor şi/sau autorităţilor publice care implementează proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă. Pentru personalul încadrat pe posturi în afara organigramei, „ocuparea posturilor se face în baza unei proceduri interne de recrutare şi selecţie, aprobată prin decizie a ordonatorului principal de credite, care să respecte cel puţin principiile transparenţei, tratamentului egal şi nediscriminării şi utilizării eficiente a fondurilor publice”.

„Apreciem că noua soluţie legislativă face abstracţie de prevederile art. 16 alin. (10)-(106) din Legea-cadru nr. 153/2017, de regulamentul emis de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi aprobat prin hotărâre a Guvernului, potrivit art. 16 alin. (105), emis în executarea acestor dispoziţii, iar, în lipsa unei derogări exprese şi în contextul în care alocările şi condiţiile asociate implementării PNRR au rămas neschimbate, comparativ cu momentul intrării în vigoare a dispoziţiilor OUG nr. 30/2022, respectiv 24 martie 2022, creşterea numărului de posturi alocat Task Force şi, respectiv, majorarea plafoanelor maxime de salarizare pentru cele două structuri în afara organigramei se impun a fi reanalizate”, transmite Administraţia Prezienţială.

3. La articolul unic pct. 4 din legea supusă reexaminării cu referire la art. 5 alin. (1) din OUG nr. 30/2022 se prevede că: „Salarizarea specialiştilor prevăzuţi la art. 1 alin. (2) nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi nu poate depăşi valoarea plafoanelor salariale maxime, de 60 de euro brut pe oră, echivalent în lei la cursul de schimb al Băncii Naţionale a României”.

Potrivit art. 5 alin. (1) din OUG nr. 30/2022, aflată în vigoare, salarizarea specialiştilor nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi nu poate depăşi valoarea plafoanelor salariale maxime pentru proiectele şi acţiunile realizate în cadrul PNCDI III, cuprinse între 15 şi 50 de euro/oră.

Conform modificărilor aduse de Camera Deputaţilor, Cameră decizională, a fost crescut numărul de posturi de la 17 la 30 la Task Force, pe de o parte, respectiv a fost crescut plafonul pentru salarizarea specialiştilor din cadrul Task Force şi UIPTD la un maxim de 60 de euro/oră, pe de altă parte.

Având în vedere faptul că legea supusă reexaminării, prin amendamentele aduse în Camera decizională, atrage majorarea cheltuielilor bugetare prin creşterea numărului de posturi şi prin majorarea plafonului maxim de salarizare a specialiştilor din cadrul Task Force şi UIPTD, solicitarea unei fişe financiare actualizate din partea Guvernului, în condiţiile art. 111 din Constituţie era obligatorie.

În această situaţie, preşedinţii comisiilor de fond din Camera Deputaţilor, respectiv Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, aveau obligaţia să solicite o fişă financiară actualizată din partea Guvernului cu privire la impactul bugetar al modificărilor aduse, în condiţiile art. 92 alin. (6) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, potrivit căruia: „Dacă în cursul dezbaterii, în comisia sesizată în fond apar amendamente care impun modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat, preşedintele comisiei va solicita în mod obligatoriu o informare din partea Guvernului, în condiţiile art. 111 din Constituţia României, într-un termen care să se încadreze în termenul de predare a raportului”: „Menţionăm că, art. 15 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice stabileşte ca „în cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va întocmi o fişă financiară, care va respecta condiţiile prevăzute de Legea nr. 69/2010”. În acest sens, Curtea Constituţională a reţinut că, în cadrul raporturilor constituţionale dintre Parlament şi Guvern, este obligatorie solicitarea unei informări atunci când iniţiativa legislativă afectează prevederile bugetului de stat. În situaţia în care în cursul dezbaterilor din cadrul comisiilor parlamentare apar amendamente care impun modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat, preşedinţii comisiilor au obligaţia să solicite o nouă informare, reactualizată, din partea Guvernului (Decizia nr. 58/2020, par. 49). Această obligaţie a Parlamentului este în consonanţă cu dispoziţiile constituţionale ale art. 138 alin. (2), care prevăd că Guvernul are competenţa exclusivă de a elabora proiectul bugetului de stat şi de a-l supune spre aprobare Parlamentului. În temeiul acestei competenţe, Parlamentul nu poate prestabili modificarea cheltuielilor bugetare fără să ceară Guvernului o informare în acest sens. Dat fiind caracterul imperativ al obligaţiei de a cere informarea menţionată, rezultă că nerespectarea acesteia are drept consecinţă neconstituţionalitatea legii adoptate (Decizia nr. 1.056/2007)”.