Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Nicolae Ciucă, mesaje de Ziua Europei

Preşedintele României, Klaus Iohannis, spune, luni, că trăim vremuri fără precedent în existenţa Uniunii, când este pusă la încercare „însăşi capacitatea noastră de a ne apăra valorile fundamentale, centrate în jurul conceptului pe care s-a clădit construcţia europeană: pacea”.

„Menţinerea păcii a reprezentat constanta Europei ultimelor decenii, o garanţie a stabilităţii care ne-a permis să atingem un nivel de prosperitate fără precedent la nivelul Uniunii. În 2022, marcăm 15 ani de la momentul istoric al aderării României la Uniunea Europeană, opţiune asumată şi susţinută la nivelul întregii societăţi. Beneficiile acestei alegeri sunt palpabile astăzi pentru progresul naţiunii noastre pe termen lung, statutul de stat membru al UE oferind cadrul unui parcurs ireversibil de progres democratic, de dezvoltare economică şi socială, de solidaritate şi angajament activ la construcţia proiectului european. Din păcate, unda de şoc a războiului neprovocat şi ilegal declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, în vecinătatea imediată a României, ne pune în faţa unei realităţi radical diferite de cea în care am acţionat până în prezent”, spune preşedintele Iohannis.

Astăzi, consecvenţi spiritului şi modelului democratic european, suntem datori să dovedim aceeaşi conştiinţă vizionară pe care au avut-o personalităţile fondatoare ale Uniunii, afirmă Klaus Iohannis. Potrivir acestuia, cuvintele lui Robert Schuman răsună acum mai vii ca oricând: „Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă”.

„Pentru a ne ridica la înălţimea misiunii noastre, este necesară o adaptare rapidă, o regândire a modului în care punem în slujba obiectivelor noastre resursele de care dispunem şi o ajustare a priorităţilor de acţiune la marile provocări contemporane. În consonanţă cu această viziune, la un deceniu şi jumătate de la aderare, România este un membru capabil să contribuie activ cu soluţii, punând în beneficiul comun al Europei punctele sale forte. Ameninţarea Federaţiei Ruse la adresa securităţii euroatlantice poate rămâne o realitate pentru anii următori. Europa trebuie să devină mai puternică, mai vocală, mai capabilă şi astfel mai bine pregătită, prin consolidarea cooperării transatlantice, dezvoltarea interoperabilităţii capabilităţilor şi mobilizarea eforturilor în deplină complementaritate cu NATO. Uniunea trebuie să ofere un sprijin susţinut pentru întărirea rezilienţei Ucrainei, a Republicii Moldova şi a Georgiei, care se confruntă cu provocări dramatice pentru securitatea şi stabilitatea lor. Sprijinul şi susţinerea partenerilor din Balcanii de Vest rămâne, de asemenea, o prioritate. În acelaşi timp, trebuie să investim mai multă atenţie şi resurse adecvate pentru a consolida capacitatea de a gestiona provocările complexe ale prezentului şi viitorului, care depăşesc sfera militară convenţională şi se extind la spaţiul cibernetic şi la ameninţări de tip hibrid. Totodată, pregătirea pentru un viitor sigur presupune şi investiţii semnificative în educaţie şi dezvoltarea aptitudinilor digitale, dar şi mobilizarea efortului comun la nivel naţional pentru a avea un mediu sănătos. Provocarea asigurării securităţii alimentare va reclama o acţiune eficientă în direcţia reducerii dependenţelor la nivelul Uniunii Europene, dar şi pentru sprijinirea Ucrainei şi a ţărilor celor mai vulnerabile”, mai spune Iohannis.

Potrivit preşedintelui, criza actuală a relevat şi necesitatea întăririi securităţii energetice a Uniunii Europene. Valorificarea resurselor din Marea Neagră, investiţiile în noile tehnologii în domeniul energiei nucleare şi în producerea de energie regenerabilă, precum şi demersurile de consolidare a conectivităţii energetice vor permite României să contribuie activ la eforturile europene în materie, asumând un rol de pol regional de securitate energetică, spune Klaus Iohannis.

„Actualul război este şi unul îndreptat împotriva tuturor principiilor şi valorilor europene care constituie esenţa şi liantul construcţiei europene – democraţia, statul de drept şi drepturile fundamentale. Lecţiile învăţate din istoria noastră ne-au arătat că, în absenţa principiilor democratice, nu poate fi asigurat un viitor stabil, prosper şi paşnic. La 15 ani de la aderare, naţiunea noastră demonstrează că este dinamică, profund pro-europeană, capabilă de empatie, compasiune, spirit de sacrificiu şi a interiorizat pe deplin solidaritatea, respectul pentru demnitatea umană şi protejarea drepturilor omului. Iar entuziasmul tinerilor români, nucleul vibrant al societăţii noastre, va fi forţa motrice a următoarei etape de dezvoltare a României europene”, afirmă Iohannis.

La rândul său, premierul Nicolae Ciucă, spune că Ziua Europei marchează momentul de referinţă de acum 72 de ani, în care şeful diplomaţiei franceze de la acea vreme, Robert Schuman, prezenta celebra Declaraţie care îi poartă numele, pusă la punct împreună cu Jean Monnet.

Ciucă evocă şi el primele cuvinte ale Declaraţiei Schuman, care sunt astăzi la fel de actuale: „Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă”.

„Acum, când spectrul războiului ameninţă din nou pacea globală, după perioada dificilă a pandemiei, Europa dă dovadă mai mult ca oricând de unitate şi solidaritate şi face toate eforturile pentru apărarea păcii. Unitatea şi coeziunea statelor membre, coerenţa reprezentării intereselor noastre prin instituţiile UE sunt susţinute prin umanitatea arătată de cetăţenii noştri. Iar românii, azi, au demonstrat, prin generozitatea cu care şi-au deschis uşile caselor pentru refugiaţii ucraineni, că valorile pe care le împărtăşim la nivel european sunt reale, că solidaritatea este calea dezvoltării noastre împreună. Născută ca un nucleu al păcii şi solidarităţii, Uniunea Europeană s-a dezvoltat, s-a consolidat, a depăşit provocări economice şi sociale majore de-a lungul celor peste şapte decenii de existenţă. Graţie mobilizării la nivelul Uniunii, România şi toate celelalte state membre au beneficiat de răspunsul european comun la criza provocată de pandemie, iar mecanismul european de redresare şi rezilienţă reprezintă un preţios punct de sprijin pentru perioada următoare. Toate aceste eforturi merg în direcţia consolidării proiectului european, cu deschidere spre ceea ce îşi doresc cetăţenii statelor membre.
Propunerile conturate în ultimele luni, pe baza dezbaterilor şi dialogului cu cetăţenii în cadrul Conferinţei privind viitorul Europei indică o gamă largă de preocupări pentru perioada următoare, de la schimbările climatice la sănătate, consolidare economică, locuri de muncă, gestionarea migraţiei şi rolul construcţiei europene în plan global”, spune premierul Ciucă.

Potrivir prim-ministrului, România are, azi, toate resursele necesare pentru a fructifica oportunităţile de dezvoltare în beneficiul cetăţenilor săi.

„La cele 40 de miliarde de euro - bani europeni deja prezenţi în economia ţării noastre, alte peste 80 de miliarde de euro vor contribui la accelerarea modernizării şi recuperarea decalajelor de dezvoltare economică faţă de partenerii noştri vestici. Provocările acestei perioade determină ca solidaritatea statelor membre să se manifeste şi faţă de ţările cu perspective de integrare europeană - Ucraina, Republica Moldova, Georgia. Iar răspunsul comun care a coagulat în acest context statele membre demonstrează consolidarea proiectului european, din care şi România face parte”, mai spune Ciucă.