Preşedintele Klaus Iohannis vorbea, în martie, despre crearea unei "grupări navale multinaţionale" în Marea Neagră

Preşedintele Klaus Iohannis afirma, în martie 2016, că susţine "iniţierea demersurilor de constituire a unei grupări navale multinaţionale", în cadrul reafirmării valenţelor strategice NATO în zona Mării Negre, după un proiect MApN privind crearea unei "flotile", prezentat de Guvern în ianuarie.

Urmărește
3571 afișări
Imaginea articolului Preşedintele Klaus Iohannis vorbea, în martie, despre crearea unei "grupări navale multinaţionale" în Marea Neagră

Preşedintele Klaus Iohannis vorbea, în martie, despre crearea unei "grupări navale multinaţionale" în Marea Neagră (Imagine: Ariva Mediafax Foto/ AFP)

Pe 3 martie 2016, preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Dacian Cioloş au fost prezenţi la prezentarea bilanţului Ministerului Apărării Naţionale pe anul 2015.

Cu această ocazie, preşedintele Klaus Iohannis declara, conform stenogramei discursului, publicată pe site-ul Preşedinţiei: "România susţine întărirea rolului Alianţei Nord Atlantice în domeniul apărării colective şi acordarea unei atenţii sporite atât provocărilor de pe flancul estic, în mod deosebit din regiunea Mării Negre, cât şi celor de pe flancul sudic. Valenţele strategice ale zonei Mării Negre pentru NATO vor trebui reafirmate şi concretizate prin iniţierea demersurilor de constituire a unei grupări navale multinaţionale".

În ianuarie 2016, pe site-ul Guvernului României figura un proiect denumit "Lansarea iniţiativei pentru constituirea unei Grupări navale NATO în Marea Neagră, denumită generic Flotila Aliată în Marea Neagră / Black Sea Flotilla".

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a declarat marţi, cu ocazia reuniunii miniştrilor Apărării din statele NATO, că sunt analizate modalităţi de consolidare a capacităţilor militare în zona Mării Negre. "Căutăm soluţii pentru suplimentarea prezenţei în regiunea Mării Negre. Am suplimentat deja prezenţa prin patrule aeriene, prin măsuri de asigurare, o prezenţa navală mai intensă şi mai multe exerciţii. Dar ne gândim ce mai putem face. Discutăm şi abordăm o propunere a României privind furnizarea cadrului şi bazei pentru o brigadă care apoi va putea organiza şi facilita activităţile NATO în regiune, inclusiv prin exerciţii şi prin măsuri de garantare a securităţii", afirma Stoltenberg.

Declaraţiile lui Stoltenberg au atras reacţia Rusiei. Marea Neagră "nu este în spaţiul maritim al NATO şi nu are nicio legătură cu Alianţa. Din ceea ce ştim noi, NATO analizează deja posibilitatea unei prezenţe în zona Mării Negre, ca reacţie la solicitări formulate de unele ţări, în principal de România. Dacă se va lua decizia de creare a unei forţe navale permanente, sigur că acest lucru va fi un factor destabilizator; pentru că nu este o mare a Alianţei Nord-Atlantice. Nu cred că o astfel de hotărâre ar conduce la îmbunătăţirea relaţiilor Rusia-NATO", a afirmat Andrei Kelin, directorul Departamentului pentru Afaceri Europene din cadrul Ministerului rus de Externe.

Premierul Bulgariei, Boiko Borisov, a declarat joi că atât el, cât şi preşedintele Rosen Plevneliev se opun iniţiativei României de creare a unei flote militare NATO în Marea Neagră. "Nave NATO pot efectua patrule pe frontierele noastre doar în cazul unui aflux puternic de refugiaţi", a declarat Borisov joi, citat de site-ul Novinite.com. Pe 20 mai, ministrul bulgar de Externe, Daniel Mitov, anunţa că Bulgaria susţine suplimentarea capacităţilor NATO în Marea Neagră. "Bulgaria poartă discuţii cu România şi Turcia. Se discută despre suplimentarea capacităţilor militare în zona Mării Negre. Bulgaria va face tot posibilul pentru consolidarea capacităţilor militare în zona Mării Negre", declara Daniel Mitov la Bruxelles.

Miercuri, preşedintele Klaus Iohannis afirma în Bulgaria că iniţiativa locală în zona Mării Negre, la care ar fi urmat să participe România, Bulgaria şi Turcia, se va concretiza, însă important este să fie obţinută în scurt timp "umbrela NATO". La rândul său, preşedintele bulgar, Rosen Plevneliev, afirma miercuri că Bulgaria va sprijini şi va contribui la această iniţiativă, menţionând că este în interesul strategic al ţării sale. "Ambele state sunt îngrijorate şi împărtăşesc aceasta şi problemele care rezultă din aceasta. Bulgaria nu numai în cuvinte, ci şi în fapte, va sprijini orice efort pentru îmbunătăţirea securităţii în regiune. Este în interesul nostru strategic. Bulgaria va contribui la crearea acestei structuri NATO în România, precum se aşteaptă să fie adoptată hotărârea la Varşovia", spunea Plevneliev.

Preşedintele Klaus Iohannis a precizat, joi, că iniţiativa privind flota de la Marea Neagră a generat interpretări, subliniind că "nu creează nimeni o flotă NATO, asta este o prostie", iniţiativa vizând exerciţii comune ale forţelor navale din România, Bulgaria şi Turcia, state membre NATO.

"Am văzut că au apărut tot felul de interpretări şi, poate este bine să clarific un pic situaţia, înainte să se aventureze toată lumea în speculaţii. Această iniţiativă pe care am prezentat-o, şi am prezentat-o atât preşedintelui, cât şi prim-ministrului (Bulgariei -n.r.), este o iniţiativă care ţinteşte o colaborare, practic, în zona exerciţiilor comune şi a training-ului a forţelor navale româneşti, bulgare şi turceşti. Aceasta este aşa-numita iniţiativă navală, deci se referă la forţele navale, se referă la exerciţiu şi training comun. Noi credem că această iniţiativă, în final, trebuie să se găsească sub umbrela NATO, fiindcă toate trei ţările riverane, România, Bulgaria şi Turcia sunt aliaţi în NATO. Unde a apărut, probabil, o înţelegere greşită, este conceptul de flotă NATO. Nu creează nimeni o flotă NATO, asta este o prostie. NATO nu poate şi nu doreşte să întreţină o flotă proprie în Marea Neagră. Este evident că detaliile tehnice, felul în care se realizează această iniţiativă şi cum va arăta ea, mai trebuie bine negociată, trebuie clarificat cine, cu ce forţe, cu ce logistică participă şi acum este foarte devreme să spunem cum va arăta la sfârşit. Dar lucrurile pe care vi le-am spus sunt destul de certe, deci iniţiativa vizează exerciţii, training comun al forţelor navale. Cred că ne-am lămurit" a declarat joi preşedintele Klaus Iohannis. Şeful statului a fost întrebat de un jurnalist dacă este vorba despre "exerciţii şi manevre şi atât tot". "În această fază, clar despre asta vorbim, exerciţii" a răspuns Iohannis.

De asemenea, preşedintele a fost întrebat de presă "cât timp au durat tratativele dintre Preşedinţia română şi cea bulgară, ca să ajungem astăzi la acest comunicat sau ce a fost?".

"Nu ştiu ce a fost, iar discuţiile care s-au purtat pentru această iniţiativă au pornit mai demult. Este vorba de aproape un an de zile de când se discută despre această iniţiativă. Sigur, fiecare are opinia lui, şi are dreptul să aibă opinia lui şi abordarea proprie, dar eu cred că este o iniţiativă foarte bună care are, în etapa principală, ca obiectiv principal compatibilizarea forţelor navale a trei aliaţi din NATO", a răspuns şeful statului.

La rândul său, premierul Dacian Cioloş a explicat, joi, că România nu a propus crearea unei flote la Marea Neagră, ci "o cooperare navală" a flotelor statelor riverane membre ale Alianţei, sub egida NATO. "Am discutat astăzi cu Ministrul Apărării Mihnea Motoc care a urmărit îndeaproape acest subiect şi înţeleg că ultima declaraţie care a fost făcută de preşedintele Bulgariei împreună cu premierul bulgar şi cu ministrul Apărării, au clarificat lucrurile", a precizat premierul Dacian Cioloş. "N-a fost vorba niciodată de crearea unei flote la Marea Neagră, ci de o cooperare navală la Marea Neagră sub egida NATO -aceasta a fost propunerea României- şi înţeleg că Bulgaria în aceste condiţii, aşa cum mi-au spus şi mie premierul şi preşedintele când am făcut vizita la Sofia, sunt dispuşi să sprijine această propunere. Deci, nu e vorba de o flotă, ci de o cooperare între ţări riverane şi membre NATO la Marea Neagră, sub egida NATO", a mai explicat Cioloş.

El a reiterat două idei care, în opinia sa sunt foarte importante, şi anume că nu este vorba despre o flotă, ci de o cooperare a flotelor ţărilor membre NATO, dar care să nu fie o cooperare trilaterală(între România, Bulgaria şi Turcia), ci o cooperare sub egida Alianţei Nord-Atlantice.

Conform Convenţiei Montreux, ţările care nu au ieşire la Marea Neagră nu pot menţine nave militare în această zonă mai mult de 21 de zile. Dintre statele membre NATO, România, Bulgaria şi Turcia au ieşiri la Marea Neagră. Rusia a criticat vehement de nenumărate ori prezenţa unor nave militare NATO în Marea Neagră. Recent, Forţele aeriene ruse au efectuat în centrul Mării Negre un exerciţiu care simula distrugerea unor nave militare americane ancorate în Portul Constanţa, conform unor surse din cadrul serviciilor secrete ucrainene. Rusia, care a anexat regiunea ucraineană Crimeea în anul 2014, are propria Flotă militară în Marea Neagră, staţionată în Sevastopol. Relaţiile NATO-Rusia sunt au continuat să se deterioreze începând din anul 2014, pe fondul crizei din Ucraina.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici