Preşedintele Senatului, audiat în Comisia SPP/ Tăriceanu: Serviciul nu mi-a semnalizat că sunt obiectul unei supravegheri

„Ne-a semnalat (Dumitru Iliescu - n.r.) un caz similar, suspicionând că ar fi o implicare a personalului din SPP în speţa domnului preşedinte al Senatului, domnul Tăriceanu şi ca atare, prin votul unanim al comisiei, am decis ca săptămâna viitoare, în funcţie de programul dumnealui, să îl invităm pe dl Tăriceanu la audieri în comisie”, a declarat, marţea trecută, după audieri, preşedintele Comisiei de anchetă privind eventuala implicare SPP în politică, senatorul PSD Daniel Butunoi, despre audierea lui Dumitru Iliescu, fost director al SPP.

Social-democratul a precizat că Iliescu a menţionat la audiere că din punctul său de vedere SPP ar fi trebuit să ştie despre cei şapte ani în care Călin Popescu Tăriceanu a fost supravegheat pe mandat de siguranţă naţională şi că SPP ar fi trebuit să ia „măsuri de contracarare”.

„Lucrurile sunt foarte simple. Aşa cum le-a expus domnul Iliescu, competenţele SPP, o parte foarte consistentă din partea de protecţie o reprezintă protecţia informativă. După părerea dumnealui, cei 7 ani de ascultare a domnului Tăriceanu nu numai că sunt ilegali, dar serviciul trebuia să ştie şi trebuia să ia măsuri pentru contracararea acestor activităţi. De aceea vrem să îl invităm pe dl Tăriceanu, să ne explice ce s-a întâmplat în cei 7 ani de mandat de ascultare”, a precizat, marţi, Butunoi.

Fostul director SPP Dumitru Iliescu a declarat marţi, în Parlament, după audierea din comisia specială de anchetă privind posibila implicare a serviciului secret în activitatea unor partide politice, că „oricine” se poate implica în politică, dar că el nu are asemenea informaţii legate de SPP. Acesta a adăugat că dacă ar fi ştiut despre implicarea SPP în politică, ar fi comunicat deja acest lucru.

Vicepreşedintele ALDE, Varujan Vosganian, a declarat, pe 25 septembrie, că trebuie să existe o evaluare obiectivă a tot ceea ce s-a întâmplat în anii în care a funcţionat binomul SRI-DNA, în contextul informaţiilor potrivit cărora preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost interceptat, prin plantarea de microfoane în casă.

Avocatul lui Călin Popescu Tăriceanu, Dan Apostol, a susţinut, pe 24 septembrie, într-o declaraţie, că preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost urmărit de către procurori prin toate mijloacele, inclusiv prin plantare de microfoane în casă, atât în dosarul Microsoft, dar şi în cauza privind mărturia mincinoasă. Apărătorul a adăugat că dosarul de mărturie mincinoasă este bazat pe un act ilegal al Parchetului.

Pe 22 mai, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis să îl achite pe preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, în dosarul în care acesta a fost acuzat de mărturie mincinoasă. Decizia nu este definitivă.

Puteţi urmări LIVE aici.

Tăriceanu: SPP nu mi-a semnalizat că sunt obiectul unei supravegheri

„În ce mă priveşte, am suspendat raporturile cu SPP. Nu beneficiez de protecţie SPP, dar o lungă perioda de vreme, în care am fost succesiv vicepremier şi ministru, apoi premier, ulterior mai aproape de zilele noastre în calitate de presedinte al Senatlui am avut o relaţie cu SPP. Aceasta relaţie pe care am desfăşurat-o s-a derulat strict în limitele legale. Personal nu am constatat o depăşire a acestor atribuţii în ceea ce mă priveşte. Bazându-mă pe informaţiile apărute în spaţiul public şi semnele de întrebare care s-au ridicat cu privire la anumite activităţi desfăşurate de directorul SPP, am hotărât cu ceva timp în urmă să suspend folosirea servicilor asigurate de SPP”, a declarat, marţi, la audierea sa în comisia de anchetă privind activitatea SPP, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

El a precizat că a fost supravegheat „sub toate formele” din 2008 până în 2016.

„Am primit în urmă cu ceva timp o informare de la Parchetul de pe lângă ÎCCJ în care am fost înştiinţat de o serie de interceptări care s-au facut în ceea ce priveşte persoana mea. Am un dosar în care am fost acuzat de mărturie mincinoasă şi am fost achitat în primă instanţă la ÎCCJ si el se bazează pe ascultări telefonice care au început în 2008 şi a continuat până în 2016. Aceasta supraveghere care s-a desfăşurat pe toate palierele a fost încuviinţată a se realiza sub toate formele - audio, video, ambiental, urmărire în afara domiciului. Având în vedere această practică am deschis acţiuni la ÎCCJ privin nelegalitatea mijloacelor de urmărire la care am făcut referire, pentru că se folosesc în cazuri cu totul şi cu totul speciale, motivate de terotism, atentat la siguranţa naţională, ceea ce nu era cazul. Această acţiune a fost respinsă, ÎCJJ a considerat că existau motive legale pentru ca judecătorul care a dat încuviiţnarea acestor ascultări să procedeze ca atare”, a arătat preşedintele Senatului.

Tăriceanu a menţionat, în acest context, că SPP nu i-a „semnalizat” niciodată că este interceptat.

„Se pune problema unei coliziuni între aceste activităţi de supraveghere realizate de procuratură probabil prin SRI şi atributiile SPP. Nu am avut din partea SPP nicio semnalizare care să îmi indice că sunt obiectul unei astfel de supravegheri. Acest lucru poate să presupună mai multe variante. Una este că erau atât de discrete încât reuşeau, precum musca, să nu fie văzuţi nici de SPP. Intrau, poate, pe burlan, şi pe burlan nu era asigurată niciun fel de pază, ca în filme”, a declarat acesta la audiere.

Audierea lui Tăriceanu vine în contextul în care fostul director SPP, Dumitru Iliescu, a declarat pe 2 octombrie, la audierea sa în comisia parlamentară pentru verificarea posibilei implicări a SPP în activitatea unor partide politice, că serviciul de pază şi protecţie ar fi trebuit să ştie despre cei şapte ani în care Călin Popescu Tăriceanu a fost supravegheat pe mandat de siguranţă naţională şi că SPP ar fi trebuit să ia „măsuri de contracarare”.

„Lucrurile sunt foarte simple. Aşa cum le-a expus domnul Iliescu, competenţele SPP, o parte foarte consistentă din partea de protecţie o reprezintă protecţia informativă. După părerea dumnealui, cei 7 ani de ascultare a domnului Tăriceanu nu numai că sunt ilegali, dar serviciul trebuia să ştie şi trebuia să ia măsuri pentru contracararea acestor activităţi. De aceea vrem să îl invităm pe dl Tăriceanu, să ne explice ce s-a întâmplat în cei 7 ani de mandat de ascultare”, a declarat, pe 2 octombrie, preşedintele Comisiei de anchetă privind eventuala implicare SPP în politică, senatorul PSD Daniel Butunoi.

Vicepreşedintele ALDE, Varujan Vosganian, a declarat, pe 25 septembrie, că trebuie să existe o evaluare obiectivă a tot ceea ce s-a întâmplat în anii în care a funcţionat binomul SRI-DNA, în contextul informaţiilor potrivit cărora preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost interceptat, prin plantarea de microfoane în casă.

Avocatul lui Călin Popescu Tăriceanu, Dan Apostol, a susţinut, pe 24 septembrie, într-o declaraţie, că preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost urmărit de către procurori prin toate mijloacele, inclusiv prin plantare de microfoane în casă, atât în dosarul Microsoft, dar şi în cauza privind mărturia mincinoasă. Apărătorul a adăugat că dosarul de mărturie mincinoasă este bazat pe un act ilegal al Parchetului.

Pe 22 mai, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis să îl achite pe preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, în dosarul în care acesta a fost acuzat de mărturie mincinoasă. Decizia nu este definitivă